REMEMBRANCE IN TIME - Index of

observaŃiile erau, mai întâi, aduse la cunoştinŃa comitetelor regionale de partid, pentru
informare, iar apoi discutate şi rezolvate cu editurile; că cele care interesau organele
superioare de partid erau semnalate organelor locale ale PCR, care hotărau dacă acestea
pot apare în forma iniŃială sau cu modificări.
După această parte, să-i spunem generală, referatul se ocupă de cazuri concrete,
pentru fiecare categorie de probleme semnalate. Din acestea, vom prezenta şi noi cazurile
mai semnificative. Prima categorie, prima şi pentru că erau multe, dar şi ca gravitate, este
cea a materialelor care prezentau „o imagine denaturată” a realităŃilor de la noi. În
legătură cu acestea, se aprecia că „pornind de la unele neajunsuri în diverse sectoare de
activitate”, de la „anumite manifestări singulare”, unii autori „le amplifică, le dă o notă
criticistă generalizantă, denigratoare”, punând relaŃiile neprincipiale, practicile negative
pe seama relaŃiilor sociale care le-ar genera. Se recunoştea, prin urmare, existenŃa unor
„minusuri” şi unor „manifestări”, chiar „singulare”, dar se considera că unii autori, rău
intenŃionaŃi, le amplifică, le critică la modul general, le denigrează, ba mai rău, le pun pe
seama relaŃiilor sociale (socialiste, deci). Un prim exemplu oferit era pamfletul Proiect de
deratizare de Traian Coşovei 9 . În viziunea autorului, lumea noastră ar trebui „deratizată”
de şobolani (şobolanii în pamflet fiind oamenii, buni sau răi, grupaŃi şi etichetaŃi după
profesii, caractere, însuşiri). „Şobolani mici, şobolani mijlocii, şobolani mari, şobolani
cocoŃaŃi..., şobolani cu nepoŃi şi nepoate..., şobolani cu gură mare, ... şobolani jucându-se
într-un angrenaj cu milioane de roŃi..., şobolani-le-vine-rândul-la-toŃi” 10 .
Extinderea criticii de la cazul particular, izolat, la cel general, mergându-se până la
denigrare era considerată evidentă şi în pamfletul Zoodidactica de George Mihăescu 11 .
Satirizând calea abuzivă în obŃinerea certificatelor de studii de către unii cu funcŃii înalte,
neavizaŃi la cultură, depăşiŃi de evenimente şi constrânşi de cerinŃele vieŃii cotidiene,
autorul transpune fabulistic opinia sa în soarta unui măgar de rând. Acesta, în trecut, o
dusese prost, slujind pe la stăpâni, nemâncat şi bătut, iar azi ajunge o personalitate. În loc
să se bucure că este „mai mare peste o ogradă şi mănâncă singur din ieslea cea mare”, nu
are tihnă deoarece pensionarii ogrăzii clevetesc „că-i un măgar prost şi că treburile, din
acest motiv, merg anapoda...”. soluŃia o găseşte prin dobândirea cu orice preŃ, numai prin
muncă nu, a unei dovezi de studii. Aşa că, „prin anume măgării”, el obŃine prima diplomă
de şcoală „când mai avea câŃiva dinŃi în gură”. „Bătu cu copita în masa unui director de
liceu”, de la care luă o diplomă de maturitate, apoi se înscrise la facultate (fără frecvenŃă).
Când tocmai urma să-şi ia licenŃa, „a fost luat de urechi şi dus nu se ştie unde” 12 .
Articolul Marginalii la o uvertură de Romulus Zaharia 13 , a fost sesizat pentru că
prezenta prea realist, iar nu cum dorea regimul, situaŃia medicilor, aspecte asemănătoare,
dar legate de cadrele didactice, intenŃionând să abordeze şi Szilagyi Istvan în articolul
Problemele pedagogilor de la sate 14 . Astfel de aprecieri „s-au mai încercat” şi în
9 ce urma să apară în revista Tomis (ConstanŃa), nr. 4, aprilie 1967
10 AN-SJBH, fond DGPT-UO, dos. 9/1967, f. 2
11 ce urma să apară în nr. 10/octombrie 1967 al aceleiaşi reviste Tomis
12 AN-SJBH, fond DGPT-UO, dos. 9/1967, f. 3
13 din Tribuna (Cluj), nr. 48/1.XII.1966
14 din revista Utunk (Cluj), nr. 10, 1967
859