REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Săldăbagiu de Barcău, Marginea, Spinuş, Cenaloş, Ciuhoiu, Hăuceşti, Fegernic, Sarcău,
Oşorhei, Nădar, Misca, Rontău, Făncica, AbrămuŃ, Sfârnaş, Sălard - din judeŃul Bihor - şi
Marca, Ip şi PorŃi - din judeŃul Sălaj 7 .
Primele informaŃii despre activitatea organizaŃiei, în a doua parte a existenŃei sale, au
fost primite la sfârşitul anului 1948 când, la 27 decembrie, comandantul SecurităŃii
bihorene, Czeller Ludovic, emite ordine de arestare pentru 155 de persoane care ar fi
aparŃinut acestei grupări. În Sălaj au fost arestate pe aceleaşi motive, ca membri ai
aceleaşi grupări, doar 21 8 . Erau semnalate chiar şi pentru Satu Mare reŃineri de persoane
care au făcut parte din organizaŃie, în număr de 28 din zona Tăşnad - Carei, ceea ce
dovedeşte că ramificaŃiile grupării s-au întins şi în acest judeŃ.
InformaŃiile ulterioare legate de mişcare sunt pe linia regrupării forŃelor acesteia la
nivelul comunelor mai sus amintite. 1949 a fost anul în care s-au intensificat mult
acŃiunile derulate de această organizaŃie în contextul în care începând cu luna martie în
România s-a declanşat la scară naŃională procesul de colectivizare a agriculturii.
InformaŃiile deŃinute de forŃele de Securitate convergeau toate înspre dezvoltarea unor
acŃiuni potrivnice regimului, toate foarte bine coordonate şi organizate. Primele elemente
care conduc la concluzia organizării unor acŃiuni "în stil mare" au fost primite de
Securitate la 11 mai 1949, când se ştia deja că exista un plan în două etape pentru
rezistenŃă la colectivizare în lumea satelor 9 .
În prima fază urmau a se rezolva chestiunile legate de logistică prin procurarea
armamentului, cu sprijinul unor ofiŃeri activi ai armatei române şi organizarea grupurilor de
acŃiune, iar în a doua parte răscularea comunelor una după alta prin oamenii care făceau
parte din organizaŃie. S-a reuşit atragerea la nivel local, de partea răsculaŃilor, a unor
funcŃionari din aparatul de stat, iar la nivel central organizaŃia a reuşit să-şi apropie unele
elemente din armată, grăniceri, trupe de Securitate şi MiliŃie. La 20 iunie 1949 o bună parte a
armamentului necesar desfăşurării acŃiunilor era procurat de la unităŃi militare din Oradea şi
Marghita 10 . Declanşarea acŃiunilor a fost fixată pentru 5 iulie 1949. Există informaŃii
conform cărora OrganizaŃia România Independentă avea legături cu grupuri de rezistenŃă
din zona MunŃilor Apuseni fără însă ca acestea să fie foarte bine documentate. În orice caz,
documentele SecurităŃii pomenesc despre existenŃa acestei posibilităŃi.
Pe 21 iunie 1949 au început preparativele pentru aplicarea pe teren a planului de acŃiune
convenit. Şeful OrganizaŃiei România Independentă, Vasile Furtoş, într-o şedinŃă
conspirativă în casa lui Teodor Molnar din Chiraleu, membru al organizaŃiei, a hotărât
constituirea aşa numitelor echipe de sacrificiu care vor circula prin toate satele pentru
declanşarea acŃiunii propriu zise. La şedinŃă au participat mai mulŃi fruntaşi ai mişcării
care şi-au luat angajamentul că vor merge acolo unde li se va ordona şi vor executa
întocmai planurile. A doua zi însă Vasile Furtoş este arestat de Securitate 11 . ReŃinerea sa
imediat după întâlnire şi cunoaşterea detaliilor discuŃiilor din casa lui Teodor Molnar
indică prezenŃa unui turnător la întâlnire.
7 A.S.R.I, Fondul documentar,Dosar nr. 4638.
8 Idem.,Dosar nr. 4640, f. 69.
9 Idem, Dosar nr.4638 , f. 70
10 Ibidem
11 Ibidem, f .71
686