REMEMBRANCE IN TIME - Index of

grupul „Arsenescu”, în special, au reprezentat o ameninŃare reală pentru regim. Din
această zonă polemică s-a dezvoltat şi acest studiu.
Apărută în februarie 1948, în rândul unor indivizi cu vederi politice naŃional-liberale,
ideea coagulării unui grup de rezistenŃă în munŃii Muscelului s-a dezvoltat rapid în
săptămânile următoare ca urmare a spectaculoaselor evoluŃii socio-politice interne, dar şi
sub spectrul unei posibile modificări a contextului internaŃional. În aceste condiŃii s-a
distins clar personalitatea militarului Gheorghe Arsenescu care a influenŃat în mod
decisiv cursul evenimentelor. Reuşind să cantoneze în zona muntoasă un nucleu de
partizani, Arsenescu a întreŃinut în acelaşi timp ample legături cu numeroase persoane
aflate „în legalitate”. Notorietatea, cariera militară, dar şi aura legendară pe care şi-a
format-o în mentalul colectiv în urma câtorva acŃiuni spectaculoase prin care a reuşit să
evite capturarea, l-au transformat pe Gheorghe Arsenescu într-unul dintre cei mai vânaŃi
oameni din România. Pe acest context s-a grefat iminenŃa „conspiraŃiei”, acutizată
permanent de neputinŃa organelor represive de a-l anihila.
În cele ce urmează vom efectua o scurtă trecere în revistă a faptelor, evidenŃiind
premisele „complotului militar”. După o bună bucată de vreme petrecută în munte cu
partizanii săi, în toamna lui 1948 Gheorghe Arsenescu se reîntoarce la Câmpulung unde
se ascunde, alături de Alexandru Alexandrescu 7 , într-un adăpost dinainte pregătit 8 . În
aceeaşi perioadă ia legătura cu plutonierul Pavel Nicola, unul dintre foştii săi subalterni în
cadrul Regimentului 30 DorobanŃi, unitate restructurată şi transformată la aceea dată în
Regimentul 4 Vânători de Munte 9 . Cunoscând că Nicola a rămas în cadrele active ale
armatei, dar şi în virtutea unor relaŃii personale anterioare 10 , Arsenescu i-a solicitat
7
Alexandru Alexandrescu, născut la 5 decembrie 1929 în Rucăr, Argeş. Partizan în grupul
„Arsenescu”. A fost arestat la 25 martie 1949 şi condamnat la 10 ani temniŃă grea. Rejudecat
ulterior, a fost condamnat la 15 ani de închisoare. A fost închis la Jilava, Târgu Ocna, Caransebeş,
Gherla, Piteşti, GalaŃi, Salcia, Ostrov. A fost eliberat la 20 martie 1964. InformaŃii din fişa
matricolă penală din Arhiva AdmnistraŃiei NaŃionale a Penitenciarelor (în continuare A.A.N.P.).
8
„Dat fiind faptul că fusesem sesizat de medicul veterinar Grigoriu Mircea, când m-am reîntors
din Muntele Roşu, să plec imediat de la domiciliu că mă arestează organele de stat, de aci înainte
m-am ascuns împreună cu Alexandrescu Alexandru într-un bordei de sub casa sorei mele, anume
Cojocaru Elena din Câmpulung-Muscel. Acest bordei era o construcŃie în beton cu destinaŃie,
atunci când s-a construit casa, să fie hazna, dar, cum în acelaşi timp s-a făcut canalizarea străzii,
acea încăpere de la subsol nu a fost folosită ca hazna. Încă din vara anului 1948 amenajasem
împreună cu Alexandru Alexandrescu această încăpere, blocând chepengul dinspre curtea casei şi
construind o intrare secretă din altă parte. Astfel, în exterior, la capătul casei, am construit o sobă,
la sobă am construit o firidă cu un chepeng, pe unde se putea pătrunde în acel adăpost. Pe capacul
chepengului erau puse nişte paie şi dormea acolo un câine al meu. În interiorul adăpostului am
montat un post fix, un altul pliant şi o masă tot la fel, am instalat un godin mic, am tras lumină
electrică în acel adăpost unde am instalat şi un aparat de radio.” A.C.N.S.A.S., fond Informativ,
dosar nr. 675, vol. 15, f. 74.
9
În componenŃa Regimentului 4 Vânători de Munte Câmpulung-Muscel intrau Batalioanele 21 şi
27.
10
Înrudit prin alianŃă cu soŃia lui Pavel Nicola, Gheorghe Arsenescu reuşise în 1945 să obŃină
transferul plutonierului de la o unitate din Moldova, la unitatea militară din Câmpulung-Muscel.
Mai mult, în perioada 1948-1949 Pavel şi Maria Nicola locuiau în Câmpulung, într-o încăpere
819