REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Dr.-ului Petru Groza căruia i-am cerut telefonic să intervie de urgenŃă pe lângă
Comandamentul rusesc din Bucureşti ca acest congres şă fie interzis ; mi s-a comunicat
apoi tot de Dr. Groza ... că i-a reuşit să obŃină interzicerea...” Sunau de-acum în van
revenirile către gen. Vinogradov de la Comisia interaliată din Bucureşti, de a se aproba
totuşi congresul... 34
Practic, în paralel, la 7 mai 1945, a fost curmată existenŃa FAS, printr-o directivă a
PCR 35 , care indica reorganizarea acestei formaŃiuni politice devenită, iată, stânjenitoare
chiar şi pentru evoluŃia stângii procomuniste din România. Telefonic au fost înştiinŃaŃi
„că rezolvarea problemei organizaŃiei ... a intrat în faza finală”. Aceasta, mai departe,
însemna că FAS urma să se transforme într-o organizaŃie „cu caracter cultural-educativ”
iar activitatea politică era de dorit să şi-o continue „în partidele democratice române, prin
care vor solicita şi revendicările lor de ordin naŃional.” DelegaŃilor li s-a sugerat că nu era
necesară o dizolvare formală, schimbarea implicând doar numele şi organul central de
conducere. Ziarul „Pravda” urma să apară în continuare, „urmând a se ocupa mai mult cu
problemele democraŃiei româneşti.” 36
Înclinăm să credem că luarea mai fermă a evenimentelor vieŃii interne sub controlul
PCR, care între timp a dobândit creditul deplin al aliatului-stăpân sovietic, este adevărata
cauză a decesului politic al stângii comunistoide slave din România. Comuniştii români
erau mult mai uşor de Ńinut în frâu de către sovietici (căci doar prin cuvântul de ordine al
acestora ei puteau nădăjdui la o legitimare pe scena politică) decât orgoliosul Tito şi
tovarăşii săi anarhici. Iar sperietoara „Banatul – Iugoslavia!” a fost mai mult o diversiune,
strecurată de autorităŃile de atunci şi întreŃinută artificial în lumea rurală ce trăia şi cugeta
apolitic, instinctual; motiv suficient pentru declanşarea campaniei pătimaşe şi
devastatoare de răfuieli politice împotriva sârbilor, când le va veni vremea, la finele
anilor 40 şi începutul anilor 50.
34 Arh. Timiş, Fond UACDSR, 4/ 1945, f. 300 – 301.
35 Ibidem, f. 89. Raport FAS, Timişoara, 30 iunie 1945: „ ...Activitate mai mare nu avem din cauză
că de la data de 7 mai 1945 nu avem primite nici un fel de directive în scris de la Partid ce să
facem...”.
36 Ibidem, f. 88. Referat asupra rezultatului demersului delegaŃiei FAS la Bucureşti în chestia
dizolvării frontului, semnat B. Popovici, Timişoara, 7 iunie 1945.
683