REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Caracal, în 1945). În urma anchetei, jandarmii au mai descoperit că Nicolae Orezeanu
declarase că va lua înapoi pământul Ńăranilor împroprietăriŃi pe moşia sa pentru că urma
să înceapă în curând un nou război, în urma căruia comuniştii vor fi înlăturaŃi de la
putere. Despre Guvernul Groza, marele proprietar declarase că era „pleava societăŃii“,
fiind alcătuit din „bandiŃi şi tâlhari“. După ce a fost reŃinut o perioadă la Chestura de
PoliŃie Râmnicu Vâlcea, Orezeanu a fost trimis în arest preventiv într-un penitenciar (cel
mai probabil la Piteşti), unde aştepta judecarea procesului său 3 . Aceiaşi soartă a avut-o şi
Ştefan Ciobanu, din com. Dracea (jud. Argeş), care a fost arestat în aprilie 1947 pentru
critici la adresa Guvernului şi declaraŃii de admiraŃie pentru Mişcarea legionară. Ciobanu,
membru al PNL-Tătărescu în momentul arestării, fusese înainte de război şef de plasă
legionară. În baza Ordinului nr. 50.000/1947 a fost trimis în arest preventiv la
penitenciarul Piteşti 4 .
Arestările din primăvara anului 1947 nu au mai avut rol de intimidare a adversarilor
politici. Ordinul de „ridicare a instigatorilor“ s-a aplicat tot timpul anului, regimul
urmărind să-i neutralizeze pe adversarii care se manifestau făŃiş cu ostilitate. În noiembrie
1947 a fost arestat „reacŃionarul de provenienŃă legionară“ Ştefan Ionescu, şeful
abatorului din com. Burdujeni (jud. Suceava). Acesta declarase că Guvernul Groza era
format din „hoŃi care vor duce Ńara de râpă“. Despre Stalin a afirmat că era „un bandit
care fură tot din Ńară pentru a hrăni armata lui flămândă“. Mai mult, Ionescu le-a
recomandat locuitorilor din zonă să nu respecte ConvenŃia de ArmistiŃiu şi Tratatul de
Pace, „instigându-i la revoltă şi rebeliune faŃă de actualul regim“. Ca urmare a atitudinii
sale, a fost trimis în arest la penitenciarul Gherla 5 .
Arestările nu s-au redus doar la unii lideri locali ai Mişcării legionare. AutorităŃile au
început în 1947 ofensiva împotriva extremiştilor de dreapta cu potenŃial terorist, mai ales
din rândul celor paraşutaŃi din Germania, în 1944. Astfel, la 3 august 1947 a fost arestat
Filon Verca, şeful unei echipe paraşutate în Banat, care după „pactul de neutralitate“ îşi
legalizase statutul şi activa ca profesor la Liceul „Traian Doda“ din Caransebeş.
Împrejurările arestării lui Verca sunt speciale. În 1945, când s-a legalizat împreună cu
grupul său, a refuzat să predea şi armamentul. Numai că unul dintre camarazi, Nicolae
Târziu, s-a prezentat la poliŃie şi a dezvăluit strategia. AutorităŃile nu au luat nici o
măsură atunci, în 1945, aşteptând momentul oportun pentru a trece la arestări în cazul
armamentului nepredat. OperaŃiunea s-a consumat în august 1947, când Filon Verca a
ajuns în ancheta SiguranŃei din Timişoara. A reuşit însă să evadeze, fiind condamnat, în
lipsă, la 20 de ani de închisoare 6 .
Când nu au avut la dosar „probleme subversive“ în cazul legionarilor întorşi din
Germania după război, autorităŃile au apelat la strategia rejudecării unor procese mai
vechi. Astfel, Constantin Coniac, muncitor la Bocşa Română (jud. Timiş-Torontal), a fost
arestat în octombrie 1947 şi deferit CurŃii MarŃiale Bucureşti pentru a executa o pedeapsă
3 Ibidem, f. 501.
4 Ibidem, f. 59.
5 Ibidem, f. 223-226.
6 Verca, Filon, ParaşutaŃi în România vândută: mişcarea de rezistenŃă: 1944-1948, Timişoara,
Editura Gordian, 1993, p. 214.
793