REMEMBRANCE IN TIME - Index of

şi cazuri în care erau implicate şi persoane adulte. Din datele rapoartelor prezentate de
organele judeŃene ale SecurităŃii rezultă tendinŃa majorităŃii acestor grupuri de a adopta o
simbolistică şi un mod de organizare de inspiraŃie fascistă (de fapt nazistă). Astfel, un
grup de 14 liceeni din Drobeta Turnu Severin au folosit între ei salutul hitlerist, au scris
pe tablă, pe manualele şcolare expresii şi însemne fasciste, confecŃionându-şi din metal în
cadrul atelierului şcolii o serie de astfel de însemne. 22 Un anturaj similar denumit sugestiv
Zvastica a fost destrămat de intervenŃia organelor locale de Securitate din judeŃul Bihor.
InfluenŃaŃi de romanele lui Sven Hassel, cei trei membri ai grupului, elevi în clasa a XII-a
la un liceu din Oradea, s-au angajat în discuŃii laudative pe marginea acŃiunilor forŃelor
de comando ale Gestapo-ului din timpul celui de al doilea război mondial şi au inserat în
materialele personale însemne şi cuvinte specifice vocabularului nazist. 23 InvestigaŃiile
SecurităŃii au evidenŃiat că unele scrisori cu conŃinut ostil regimului comunist român erau
semnate în numele unor organizaŃii sau grupuri ilegale. Reluând un exemplu prezentat
anterior, persoana care a trimis în anul 1977 şapte scrisori în care denunŃa încălcarea
drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor din România le semna în numele unei organizaŃii
intitulate Făclia Moldovei. 24
Includerea acestor grupuri/organizaŃii în categoria elementelor rezistenŃei creative este
justificabilă din mai multe considerente. Primul are în vedere chiar organizarea acestor
grupuri în afara cadrului legal şi controlat de către PCR. Al doilea motiv priveşte
caracteristicile organizaŃionale ale grupurilor. Faptul că o parte a tineretului comunist
identifica în modelul fascist un mijloc mai atractiv de organizare a timpului său liber
decât cel propus prin intermediul Uniunii Tineretului Comunist (UTC) era o dovadă a
eşecului educaŃiei politice destinate acestei categorii din populaŃia Ńării. Aceasta deoarece
fascismul continua să fie identificat de propaganda oficială ca fiind duşmanul ideologic şi
istoric al comunismului în România. Totodată, existenŃa unei structuri interne ierarhice
specifice şi a unor elemente proprii de identificare ale fiecărui grup submina eforturile de
uniformizare promovate prin intermediul organizaŃiilor UTC şi crea potenŃiale surse de
fidelizare a membrilor săi în afara controlului PCR. Şi nu în ultimul rând, coagularea unor
anturaje era în măsură să intensifice şi să diversifice comportamentele care punea sub
semnul întrebării linia politică oficială, cum ar fi de exemplu, ascultarea şi comentarea
ştirilor de la posturile de radio străine sau încercări colective de trecere ilegală a
frontierei. Într-un context politic diferit de cel din statele fostului bloc sovietic,
constituirea de astfel de grupuri/organizaŃii ar fi fost catalogată ca o materializare a
dreptului fiecărui cetăŃean de adunare sau ca o simplă manifestare a spirtului rebel
adolescentin, care tinde să se identifice şi totodată să se distingă în formulele
spectaculoase şi aventuriere de conformitatea lumii adulte înconjurătoare. Însă, din
motivele enunŃate anterior, pentru autorităŃile comuniste şi organele de Securitate,
constituirea acestor grupuri reprezenta prin potenŃialul lor diferenŃiator şi contestatar, o
ameninŃare minoră, dar deloc neglijabilă în condiŃiile multiplicării sale, la adresa
monopolului puterii PCR.
22 Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 16302, vol. 17, f. 51 f.
23 Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 8833, vol 15, f 203 f.
24 Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 16302, vol. 17, f. 31 v.
670