REMEMBRANCE IN TIME - Index of

dă în judecată, că are să îl lege şi aşa să îl bată şi a mai pus şi aceia să plece cu
serviciul de pe raza comunei lui că aşa a primit ordin.” 98
3. Al treilea caz la care face referire scrisoarea este cel întâlnit în oraşul Motru, „unde
credincioşii sunt opriŃi de a se aduna într-o casă ce le-a pus la dispoziŃie un alt
credincios imobilul său proprietate personală şi mai mult decât atât Sfatul Popular l-a
dat în judecată să îi ia casa de la acest cetăŃean şi să îl amendeze cu numele de
Ploscaru. În opinia lui Marcoi Ştefan, persecuŃia îndreptată împotriva lui Ploscaru şi a
celor 50 de credincioşi din Motru se datora neaplicării întocmai de către autorităŃile
locale a directivelor„date de către Partidul nostru Comunist.” 99
După ce a prezentat aceste cazuri, Marcoi Ştefan prezintă diferenŃa dintre legislaŃie şi
modul cum aceasta este aplicată în România atrăgând în acest mod atenŃia autorităŃilor
asupra faptului că Bisericile Baptiste au dreptul la o libertate legitimă, la o libertate
exprimată şi garantată de către ConstituŃie ca lege fundamentală.
A.L.R.C. (1978)
Comitetul Creştin de Apărare a LibertăŃii religioase şi de ConştiinŃă (A.L.R.C.) a fost
o mişcare de protest interconfesională iniŃiată de către pastorul baptist Pavel Nicolescu în
toamna anului 1977 ca „o organizaŃie de protest neoficială.” 100 Acesta era format, din nouă
persoane 101 , adică Pavel Nicolescu (Bucureşti), Dimitrie Ianculovici (Timişoara), Ioan
Moldovan (Timişoara), Petru CocîrŃeu (Caransebeş), Ioan Brisc (Timişoara), Emerich
Iuhasz (Timişoara), Nicolaie Traian Bogdan (Timişoara), Nicolae Rădoi (Caransebeş),
Ludovic Osvath (Zalău), iar ca purtători de cuvânt îi avea pe Pavel Niculescu şi Dimitrie
Ianculovici. 102 Interesant este că toŃi semnatarii iniŃiali ai declaraŃiei, precum şi alŃii de
după ei, au fost forŃaŃi să emigreze în Statele Unite, după maltratări şi condamnări date de
autorităŃile comuniste.
Comitetul Român pentru Apărarea LibertăŃii Religioase şi de ConştiinŃă milita pentru
respectarea drepturilor religioase garantate cetăŃenilor de către ConstituŃia RSR (1965)
precum şi de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care şi Legea pentru
Regimul General al Cultelor Religioase.
Scopul declarat al A.L.R.C. era:„1. Afirmarea valorilor morale şi spirituale ale religiei
creştine, 2. Apărarea libertăŃii religioase şi de conştiinŃă, 3. Apărarea şi ajutorarea
tuturor celor persecutaŃi din cauza convingerilor religioase, 4. Promovarea legăturilor
interconfesionale între creştinii din Romania şi cei din străinătate, 5. Informarea opiniei
98 Ibidem, p. 2.
99 Ibidem.
100 Alexa Popovici, op.cit., p.824.
101 „ALRC, declara ii i reac ii”,http://dezvaluiri.wordpress.com/alrc-dcaratii-si-reactii/,
(24.09.2011). http://carteapasi.files.wordpress.com/2009/09/cultul-crestin-baptist-in-comunismcap-2.pdf,
pp. 137-138, (24.09.2011).
102 Ibidem. Din punct de vedere confesional Pavel Nicolescu, Aurel Popescu, Nicolae Rădoi,
Dimitrie Ianculovici erau de la bapti ti., Silviu Cioată de la creştini după Evanghelie şi Constantin
Caraman de la penticostali.
762