REMEMBRANCE IN TIME - Index of

componente ale monitoarelor era încheiată, iar armamentul lor consta din câte 3 tunuri
„Skoda” cu calibru de 120 mm instalate 2 în prova şi unul în pupa, care urmau să fie
protejate de turele cuirasate, câte 2 obuziere „Skoda” cu calibru de 120 mm, câte 4 tunuri
„Skoda” cu calibru de 47 mm şi câte 2 mitraliere de 6,5 mm instalate pe spardec 10 .
În privinŃa blindajului monitoarelor, acesta avea grosimi diferite, în funcŃie de gradul de
expunere la loviturile de artilerie. Astfel, în borduri, avea o grosime de 76 mm, pe punte
de 25 mm, iar turelele aveau un blindaj de 50-75 mm grosime.
Întrucât trecerea prin strâmtori a navelor de război de orice tip era interzisă conform
tratatelor în vigoare, monitoarele nu au putut fi asamblate în şantierul constructor, ci au
fost transportate pe tronsoane, pe calea ferată, până la GalaŃi. Pe o cală improvizată a
Arsenalului Marinei din GalaŃi, navele au fost montate şi nituite definitiv, operaŃiunea
desfăşurându-se sub conducerea unui inginer al şantierului naval din Triest şi sub
supravegherea, în continuare, a căpitan comandorului Bălescu 11 .
La 19 septembrie 1907, într-un cadru solemn, a avut loc, la Arsenalul Marinei din
GalaŃi, ceremonia lansării celor 4 monitoare 12 , care au primit numele unor personalităŃi
politice româneşti din a doua jumătate al secolului al XIX-lea: MIHAIL
KOGĂLNICEANU, LASCĂR CATARGIU, ALEXANDRU LAHOVARI şi ION C.
BRĂTIANU.
În iunie 1913 a izbucnit Al Doilea Război Balcanic, provocat de Bulgaria, care a atacat
foştii aliaŃi din Primul Război Balcanic. Dorind să contracareze orice încercare de
constituire a unei hegemonii în Balcani, guvernul român a decis intrarea în război
împotriva Bulgariei. Campania navală a durat până în august 1913, timp în care Cartierul
General al Marinei s-a aflat la Turnu Măgurele. Marina Militară, prin intermediul
Escadrei de Dunăre a asigurat trecerea peste Dunăre a trupelor, a executat paza pe apă a
podurilor şi a altor obiective, debarcări de trupe, transporturi de materiale, inclusiv
locomotive şi vagoane, transporturi de provizii şi răniŃi 13 .
În timpul Primului Război Mondial, Marina Militară română a îndeplinit misiuni
diverse, dintre care cele mai importante au fost: atacul, la 14 august 1916, a flotei austroungare
în portul Rusciuk, acŃiunea navelor Escadrei de Dunăre în apărarea capului de pod
de la Turtucaia şi protejarea retragerii trupelor române din această zonă, susŃinerea
flancului drept al armatei de uscat din Dobrogea de către navele Flotei de operaŃiuni, sub
focul artileriei germane 14 .
Referindu-se la modul în care flota a susŃinut trupele noastre de uscat, reuşind să
înainteze sub tirul a şapte baterii grele germane, în amintirile sale, contraamiralul N.
Negrescu arăta că Zilele de urmărire a flancului stâng al armatei germane din Dobrogea
şi zilele de la Rasova vor forma, pururea, pagini de glorie, pentru mica dar brava şi
neobosita flotilă română.
10 Lt.Cdor Ion Bălănescu, op. cit., pp. 20-21.
11 X X X, Registrul matricol al monitorului ALEXANDRU LAHOVARI.
12 X X X, Marea Noastră nr. 7-8/1938, p. 264.
13 George Petre, Ion Bitoleanu, TradiŃii navale româneşti, Editura Militară, Bucureşti, 1991, p.
117.
14 ibidem, pp. 190-206.
613