REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Vorbind despre „...înfruntarea dintre cele două lumi”, colonelul Dan. D.Ivanovici
prezintă într-un amplu studiu Ńelurile vizate de Rusia comunistă la întrunirea de la Geneva 11
mai 1959. Unele dintre aceste Ńeluri ar fi: „1.a. o slăbire a tensiunii actuale dintre Est şi Vest
şi b. Recunoaşterea statu quo-ului din Estul Europei; 2.a.scoaterea AliaŃilor din Berlin şi b.
recunoaşterea Germaniei de Răsărit”. 19 . Colonelul Dan Ivanovici a încercat şi o sinteză a
acestor Ńeluri sovietice: „...să vedem în ce măsură sunt ele acute şi urgente pentru Rusia
comunistă. Am spus că Sovietele urmăresc o slăbire a tensiunii produsă de războiul rece care
ar duce la o serioasă diminuare a cheltuielilor de înarmare, fonduri pe care ele le-ar folosi
pentru finanŃarea planului de 7 ani care, după propaganda ce i s-a făcut, constitue o condiŃie
de viaŃă a regimului şi una de menŃinere la putere a lui Hruşciov. Economiştii vestici susŃin
că numai prin slăbirea acestei tensiuni Kremlinul ar avea parte de recunoaşterea din partea
Vestului a statu quo-ului din Estul Europei, adică recunoaşterea de către lumea liberă a
dominaŃiei popoarelor subjugate de către Soviete, recunoaşterea sclaviei instituită. Această
problemă cred că este cea mai sensibilă pentru siguranŃa imperiului comunist, căci aceste
popoare constitue duşmanul cel mai periculos al lumii comuniste. Revoltele şi mişcările din
diferitele Ńări robite, ca şi revoluŃia din Ungaria din 1956, menŃin Sovietele într-o continuă
gardă; teama de o revoluŃie generală nefiind înlăturată cu tot aparatul lor poliŃienesc” 20 .
O rubrică prezentă de fiecare dată în paginile Buletinului Militar a fost InformaŃii
militare. Din lumea robita sau din Lumea liberă. Articolele priveau ştiri de actualitate despre
situaŃia internaŃională din lume cât şi despre România.
În acest scop au iniŃiat acŃiuni de spionaj şi sabotaj, au pregătit agenŃi pentru a fi infiltraŃi
cu diferite misiuni în Ńară, sau au avut relaŃii cu serviciile secrete occidentale, fie s-au
exprimat în presa scrisă sau vorbită din Ńările din Occident.
În anul 1951 a fost înfiinŃată AsociaŃia Românilor Liberi din Germania avându-l ca
preşedinte de onoare pe generalul Ioan Gheorghe. AsociaŃia a întreprins, în general, acŃiuni
de atragere a refugiaŃilor români şi în special Volksdeutshe-lor care pun problema repatrierii.
Puneau accentul răsturnarea guvernului de la Bucureşti şi apoi întoarcerea în Ńară. „De
exemplu, cu ocazia zilei de 23 august 1955, generalul Ion Gheorghe împreună cu AsociaŃia
românilor din sudul Germaniei a organizat o slujbă religioasă şi cu ocazia cuvântărilor s-a
protestat împotriva acŃiunii care au dus la eliberarea Ńării. AcŃiunile cu caracter duşmănos şi
calomnios la adresa Ńării noastre ale AsociaŃiei Românilor Liberi sunt încurajate şi de Free
Europe, în special prin publicitatea largă care o face prin presă şi radio acestor acŃiuni” 21 .
La 8 iulie 1954 s-a creat la München un Centru de coordonare românească în exil. Acesta
reunea AsociaŃia românilor din Austria, condusă de I.V.Emilian, Clubul românesc din
München, consus de Vasile Dumitrescu şi AsociaŃia Germanilor din România condusă de
H.Scheiner. „În procesul verbal de constituire, au arătat că avându-se în vedere că unitatea
19
Buletinul Militar, an VI, nr. 3, martie 1959, pp. 1-4;
20
Ibidem;
21
ACNSAS, fond SIE, dosar nr. 184, ff. 72-73;
813