REMEMBRANCE IN TIME - Index of

dolari, trimişi de Vasile Mailat, prin intermediul lui Gogu Gheorghiu. Primise, de
asemenea, informaŃii verbale şi scrise, cerneală simpatică, precum şi diverse adrese
destinate lui Eugen Teodorescu şi Nicolae Petraşcu. Acestea nu au ajuns la destinatari
întrucât Hoinic a fost arestat la puŃin timp după trecerea ilegală în România 45 . Toată
reŃeaua de informaŃii a căzut în săptămânile următoare. Nu doar datorită arestării lui
Hoinic, ci şi imprudenŃelor comise de Eugen Teodorescu. Acesta nu a respectat regulile
conspirativităŃii, iar în scurt timp după a doua sosire în România autorităŃile au aflat atât
despre prezenŃa lui în Ńară, dar şi despre serviciul de informaŃii în favoarea americanilor 46 .
Luându-i-se urma, Ministerul de Interne a descoperit şi reŃeaua lui Luca Dumitrescu.
Procesul
Procesul de „spionaj“ a avut loc în anul 1949, şef de „lot“ fiind desemnat de către
autorităŃi Vică Negulescu. El a fost făcut responsabil de crearea în cadrul organizaŃiei
Bucureşti a Mişcării legionare a unui resort de spionaj, care-i furniza informaŃii lui Eugen
Teodorescu.
În actul de acuzare, Vică Negulescu era învinovăŃit că: „a iniŃiat şi constituit împreună
cu Nicolae Petraşcu şi Mircea Nicolau o organizaŃie subversivă de tip fascist, politică şi
paramilitară constituită din elemente ale fostei Mişcări legionare, cu scopul pregătirii unei
acŃiuni de răsturnare a regimului democratic; a organizat o reŃea de spionaj cu
încuviinŃarea lui Nicolae Petraşcu, cu elemente luate din grupul subordonat lui Mircea
Nicolau, care culegea informaŃii cu caracter politic, economic, militar şi social, pe care le
transmitea serviciului de spionaj american, prin intermediul lui Horia Sima şi cu
concursul lui Eugen Teodorescu“. Pe lângă reorganizarea Capitalei, începând cu martie
1947, Mircea Nicolau mai era acuzat şi de implicare în construirea unei reŃele de spionaj
în favoarea americanilor. Ultimul punct în actul de acuzare în cazul lui Nicolau se refera
la activitatea sa de după arestările din mai 1948, când l-a ajutat pe Nistor Chioreanu să
refacă „Comandamentul“. Un alt membru al „lotului“ a fost Luca Dumitrescu, legionarul
care s-a ocupat de organizarea reŃelei de informaŃii subordonată lui Decebal-Corneliu
Andrei. Deşi nu a fost implicat în această activitate, în „lot“ a fost inclus şi Nelu Rusu,
care condusese organizaŃia Capitalei înainte de Mircea Nicolau. Era acuzat că a menŃinut
legăturile cu Vică Negulescu după martie 1947, căruia i-a furnizat „informaŃii diverse“
(de fapt, cei doi se înştiinŃau reciproc despre intenŃiile regimului faŃă de legionari). Fără
vreo legătură cu „reŃeaua de spionaj“ a lui Luca Dumitrescu, procesul l-a avut inculpat şi
pe Constantin Conic. În iulie 1948, acesta urma să fie trimis în străinătate de Nistor
Chioreanu, pentru a prezenta situaŃia din Ńară liderilor din exil. În total, în „lot“ au fost
incluse 20 de persoane, majoritatea implicate în „afacerea“ reŃelei de informaŃii
organizată de Luca Dumitrescu la nivelul Capitalei 47 .
SentinŃa s-a emis la 10 februarie 1949, principalii inculpaŃi primind următoarele
pedepse: Vică Negulescu (în vârstă de 44 de ani) – muncă silnică pe viaŃă, 10 ani
45 Ibidem, loc. cit., dos. nr. 335, vol. 2, f. 212-213.
46 Ibidem, Fond Informativ, dos. nr. 233979, vol. 3, f. 165.
47 Ibidem, Fond Penal, dos. nr. 431, vol. 1, f. 2-17.
806