REMEMBRANCE IN TIME - Index of

vota nici un român, totuşi cei propuşi vor fi aleşi, iar cei care nu votează pentru
comunişti, vor fi filaŃi şi trebuie să se aştepte la câte şi mai câte din partea forŃei
poliŃieneşti”. 8
O a doua formă de rezistenŃă identificată are în vedere folosirea subversivă a limbajului.
În acest caz, vom avea în vedere, în primul rând, ceea ce organele de Securitate
identificau ca fiind „înscrisuri cu conŃinut duşmănos”.
Astfel, cu ocazia alegerilor de deputaŃi pentru consiliile populare, într-o secŃie de votare
s-a găsit un bilet „cu menŃiune denigratoare la adresa PCR”, în timp ce într-o altă urnă de
votare, „pe un buletin era înscrisă obiecŃiunea privind lipsa de opoziŃie în alegeri”. 9 De
asemenea, organele de Securitate au consemnat faptul că pe coperta revistei Cinema din
ianuarie 1989, doi tineri au scris pe chipurile cuplului prezidenŃial român „bou şi vacă”,
ca o expresie a nemulŃumirii lor personale faŃă de situaŃia politică şi economică din
România. 10
Proliferarea unor expresii injurioase constituia, de asemenea, un exemplu de folosire
subversivă a limbajului. Conform documentelor elaborate de Securitate, Ńinta acestui tip
de comentarii negative era „conducerea superioară de partid şi de stat”. Însă Ńinând cont
de faptul că Nicolae Ceauşescu era identificat în discursul propagandistic oficial ca fiind
unicul conducător de partid şi de stat putem afirma că de fapt persoana sa era subiectul
predilect al expresiilor catalogate ca fiind „denigratoare” sau „calomniatoare”. De obicei,
acest tip de comentarii era influenŃat de efectele negative ale măsurilor economice iniŃiate
de regimul comunist român sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu. De exemplu, un
pensionar din oraşul Sebeş era consemnat în documentele SecurităŃii pentru că „a făcut
afirmaŃii tendenŃioase cu privire la situaŃia social-economică din Ńara noastră şi a adus
injurii la adresa conducerii superioare de partid şi de stat”. 11
În cadrul categoriei înscrisurilor „cu conŃinut duşmănos” intrau şi unele scrisori
redactate de diferiŃi indivizi şi adresate organelor centrale de partid şi de stat sau, după
caz, posturilor de radio străine, identificate de către Securitate ca având o atitudinea ostilă
faŃă de regimul comunist de la Bucureşti.
Într-unul din volumele sale de memorii, Paul Niculescu-Mizil arăta că în timpul
conducerii lui Nicolae Ceauşescu a funcŃionat un sistem de studiere şi rezolvare a
scrisorilor trimise de diferiŃi cetăŃeni. 12 Prezentat de propaganda oficială ca fiind o
manifestare concretă şi elocventă a funcŃionării regimului democraŃiei socialiste, acest
sistem de examinare şi rezolvare a „propunerilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor
muncii” s-a regăsit la toate nivelele locale şi centrale ale administraŃiei de stat şi de partid,
ale organizaŃiilor de masă şi obşteşti şi nu în ultimul rând, ca parte a activităŃii desfăşurate
de mass-media românească.
8 Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 13 314, vol. 20, f . 119 v.
9 Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 13314, vol. 20, f. 53.
10 Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 533, f. 32.
11 Arhiva CNSAS, fond Documentar, dosar 336, vol. 2, f. 46.
12 Paul Niculescu-Mizil, De la Comintern la comunismul naŃional. Despre Consfătuirea partidelor
comuniste şi muncitoreşti, Moscova, 1969, Editura Evenimentul Românesc, Bucureşti, 2001, p.
370.
666