REMEMBRANCE IN TIME - Index of

ulgari, găgăuzi. Majoritatea vie uitorilor din comunită ile monahale proveneau din
ărani. În anul 1948, doar un singur monah avea studii superioare laice, unul – teologice
medii; 7 – medii laice; 1400 – studii primare, iar 233 erau analfabete 60 . Potrivit
împuternicitului sovietic P.G. Romenski: „Persoanele care se călugăresc în ultimii ani,
sunt în exclusivitate ărani i ărănci din păr ile locului, moldovenii provenind în
majoritatea lor din familii de nevoia i, înapoiate cultural i religios până la fanatism.
Printre ele se numără nu numai bătrâni i oameni de vârstă medie, ci i tineri i copii,
care se duc la mănăstire sub influen a părin ilor sau, de multe ori, la îndemnul rudelor
apropiate (fra i, surori etc.), care s-au făcut călugări i călugări e mai înainte” 61 . După
scriitorul Vladimir Be leagă tendin ele de completare a comunită ilor monahale erau
generate nu doar de sentimentul religios, ci i de precaritatea condi iilor economice „ i
chiar de mizeria din structurile de jos ale societă ii. Tineri, oameni vârstnici, dar i
elemente persecutate politic de autorită ile sovietice vedeau în mănăstiri un fel de liman
salvator” 62 .
La 23 ianuarie 1959, Biroul CC al PCM printr-o hotărâre a decis: „Consiliul de
Mini tri al RSS Moldovene ti va propune Consiliului de Mini tri al URSS reducerea
numărului de mănăstiri din RSS Moldovenească i închiderea ulterioară a tuturor
mănăstirilor (s.n.)” 63 . Ca urmare, la 5 iunie 1959, Consiliul de Mini tri al RSSM a luat
decizia de a se „închide treptat nouă mănăstiri de pe teritoriul republicii, pe parcursul
anilor 1959–1960” 64 . În lumina indica iilor stabilite de autorită ile sovietice centrale,
doar în anii 1959–1960 au fost închise nouă mănăstiri i 173 de biserici. În anul 1960, în
RSSM func ionau doar cinci mănăstiri: 3 de călugări (Hârbovă , Căpriana i
Chi cani) i 2 de călugări e (Călără euca i Japca). În 1961 au fost desfiin ate
mănăstirile Hârbovă i Călără euca, cu un număr total de 179 de persoane, iar în 1962
Căpriana i Chi cani, cu un număr total de 171 de persoane. Lichidarea complexului
monahal Hârbovă , la 10 mai 1961, a fost motivată ca fiind executată „în conformitate
cu necesită ile de reducere a numărului de mănăstiri în republică” 65 , fiind transformată
în orfelinat. Anumite lăca uri monahale au devenit cămine sociale (Hâncu), spitale
pentru copii cu handicap (Saharna), spitale (Cu ălăuca, Noul Neam , Căpriana), coli
pentru copii cu handicap (Călără euca), cluburi (Tabăra), aziluri de aliena i mintal
(Curchi) etc.
Singura mănăstire neînchisă a fost cea de la Japca, luată ulterior în administrarea
directă a Patriarhiei Moscovei.
Forme i mecanisme de lichidare a mănăstirilor i de intimidare a comunită ilor
monahale. În urma creării mecanismelor opresive de lichidare a vie ii religioase în RSS
Moldovenească s-au dat indica ii categorice privind compromiterea i ulterior
lichidarea a ezămintelor monahale. În acest scop, autorită ile sovietice au aplicat mai
multe metode radicale i tertipuri: de la înlăturarea fizică i intimidări psihologice până
la marginalizarea economică i socială a comunită ilor monahale.
845