REMEMBRANCE IN TIME - Index of

Fără să minimalizăm rolul acŃiunilor de rezistenŃă religioasă ale liderilor sau
comunităŃilor religioase trebuie să menŃionăm că în unele cazuri libertatea şi succesul pe
care Biserica le obŃinea erau aparente pentru că, în fond, statul permitea anumite
momente de relaxare ca acestea să fie folosite ca o supapă de refulare. Pe de altă parte,
trebuie luate în calcul şi presiunile externe la care era supus statul comunist din partea
unor organisme internaŃionale care militau pentru existenŃa unei libertăŃi religioase,
precum şi de către mass-media internaŃională ca urmare a mărturiilor prezentate şi a
mesajelor unor lideri religioşi 10 care au fost nevoiŃi sau determinaŃi de către autorităŃi să
părăsească Ńara.
RezistenŃa rămâne astfel un fenomen demn de admirat pentru cei care şi-au pus în joc
propria libertate pentru a salva sau obŃine libertatea altora.
Un prim aspect asupra căruia ne vom opri prezintă atitudinea pastorilor baptişti şi
opoziŃia acestora faŃă de reglementarea serviciilor religioase.
Pastorii baptişti se opun reglementării serviciilor religioase
Prin acŃiunile statului care vizau diferite reglementări în viaŃa cultului baptist, printre
care şi reglementarea serviciilor religioase a fost afectat şi personalul de cult, căruia i s-a
redus în acest mod activitatea, motiv pentru care acesta va iniŃia diverse forme de protest.
În acest caz măsurile de autoapărare au pornit de la conducerea Bisericilor Creştine
Baptiste după cum relevă o notă informativă din 23 august 1953, unde se menŃionează că
baptiştii nu au dat o circulară prin care să reducă serviciile religioase duminica,
,,motivând că credincioşii care aparŃin cultului lor nu lucrează duminica.” 11
Extrem de interesant este şi un document din 26 mai 1954 denumit RezoluŃie cu
privire la reglementarea serviciilor divine duminica în Cultul Creştin Baptist din R.P.R. 12
care vine cu o viziune proprie de rezolvare a problemei reglementării serviciilor divine în
cultul baptist. Pe lângă opoziŃia oficială a cultului, o serie de pastori şi lideri baptişti s-au
opus la rândul lor noilor reglementări impuse de către Ministerul Cultelor 13 .
9
Vasile Alexandru Talo , ,,Biserica i Securitatea - Mărturisiri-partea a doua -” în Revista
Romanian Tribune, Edi ia 159 (anul 7 Nr.3) – Vineri, 8 februarie 2008. Articol disponibil online
la adresa http://www.romaniantribune.net/a861_Biserica_si_Securitatea_-_Marturisiri_-
_partea_a_doua_-_dezvaluiri_ale_pastorului_Vasile_Alexandru_Talos.aspx, (09.04.20101).
10
Dintre liderii religioşi amintim: Richard Wurmbrand, Iosif łon, Pavel Nicolescu, Aurel
Popescu.
11
ASSC, fond Direc ia Studii, 1952, dosar 93, f. 11.
12
Ibidem,1954, dosar 125, ff. 7-9.
13
Mai ales la începutul impunerii acestei reglementări, nu au vrut să o aplice, motiv pentru care
statul a trecut la represiune. „După ce impunerea reglementării a avut reu ită, la un anumit timp,
împuternici ii raionali i cei regionali care aveau listele negre ale opozan ilor, mai ales ale
celor care, fără frică, atât pastori cât i membri, i-au arătat împotrivirea fa ă de reglementare,
au început pedepsirea lor. Pastorii au fost destitui i sau aveau salariile reduse din ordinul
împuternici ilor. Pentru o anumită perioadă, un număr mare de pastori au fost destitui i [..]. Iar
anumitor pastori care nu fuseseră destitui i, salariile lor erau reduse destul de sim itor, după
indica iile subiective ale împuternici ilor Ministerului Cultelor”, Alexa Popovici, Istoria
bapti tilor din România:1856-1989, Ed. A 2 – a, rev., Editura Universită ii Emanuel din
Oradea, Editura Făclia, Oradea, 2007, p. 750.
747