05.01.2013 Views

REMEMBRANCE IN TIME - Index of

REMEMBRANCE IN TIME - Index of

REMEMBRANCE IN TIME - Index of

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Albă. În această colonie de muncă erau conform Raportului Final 12.000 deŃinuŃi în anul<br />

1952 31 .<br />

Ca şi în alte colonii de muncă şi la Poarta Alba programul începea la ora 3.30, urmat<br />

de spălare, aliniere apel şi masa. În timpul marşului spre locul de muncă deŃinuŃii erau<br />

obligaŃi să cânte pentru o mai rapidă „reeducare”, de fapt cântecele erau lozinci despre<br />

Canal 32 .<br />

Munca pe zi la Poarta Albă era de 2,1 m³ pentru o persoană norma zilnică. Dar a fost<br />

ridicată datorită întrecerilor socialiste la 3,63 m³ pe persoană norma zilnică. Normele<br />

acestea erau foarte mari, deŃinuŃii nu reuşeau să le îndeplinească decât foarte rar. Datorită<br />

regimului şi datorită acestor norme la Poarta Albă au avut loc sinucideri, în multe cazuri<br />

prin spânzurare, dar şi cazuri în care deŃinuŃii alergau spre sârma ghimpată pentru a<br />

evada, dar ştiau că vor fi împuşcaŃi. MorŃii din această colonie erau depuşi în lăzi de<br />

lemn, dezbrăcaŃi, uneori chiar şi doi decedaŃi într-o ladă. Cei decedaŃi erau îngropaŃi doar<br />

noaptea. Unul dinte sergenŃii coloniei, „verifica” personal decesul înfigând o Ńeapă în<br />

pieptul cadavrului, astfel s-a asigurat că nimeni nu i s-a substituit decesului cu scopul de a<br />

evada, acest procedeu s-a petrecut şi în lagărul Salcia 33 .<br />

Poarta Albă a rămas unul din numeroasele locuri ale regimului comunist înfiinŃat<br />

împotriva cetățenilor pentru a extermina orice rezistenŃă.<br />

Lucrările de la Canalul Dunăre-Marea Neagră s-au sistat, aşa cum au început, prin<br />

sugestia sovietică, resursele financiare costisitoare, alocate Canalului, urmau să fie cedate<br />

agriculturii, industriei alimentare textile de încălŃăminte şi locale 34 .<br />

Detaliu. PreoŃi în Lagăre de muncă<br />

Emil Puni - Vicar General al Episcopiei Greco-catolice de Lugoj şi fost provincial<br />

iezuit<br />

“ Nu trebuie să avem teamă de nimeni, doar de Domnul” 35<br />

Emil Puni – personalitate marcantă a Bisericii Greco-Catolice din Banat şi tot odată<br />

personalitate a SocietăŃii lui Isus (Ordinul Iezuit) din România, s-a născut în 23 august<br />

1916, în Comuna Herghelia, lângă Târgu Mureş 36 . A intrat în noviciatul IezuiŃilor în 1936<br />

31 Comisia PrezidenŃială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, 2006, p.<br />

255, accesibil online la adresa<br />

http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_F<strong>IN</strong>AL_CPADCR.pdf, (29 ianuarie 2012).<br />

32 Andrei Ciurunga, Poemele cumplitului Canal (1950 – 1964). Literatura de după sârma<br />

ghimpată, în Memoria, nr. 17, 1999, pp. 34 – 56.<br />

33 Constantin Cesianu, Salvat din Infern, (traducere din limba franceză Maria Alexe), Bucureşti,<br />

Edit. Humanitas, 1992, pag. 217.<br />

34 Stelian Tănase, Elite şi societate Guvernarea Gheorghiu Dej 1948 – 1965. Bucureşti, Edit.<br />

Humanitas, 2006, pag. 110.<br />

35 Maximă a Preotului Emil Puni.<br />

36 Fişa Matricolă Penală, Puni Emil, Penitenciarul Deva, nr. dosarului personal 520, 11 Iulie 1954,<br />

accesibil online la adresa: http://www.crimelecomunismului.ro;<br />

http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-<br />

776

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!