Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

118
Mass media şi societatea
Modelul psihodinamic al lui DeFleur, care arată că structura psihologică internă intervine ca variabilă
în procesul efectelor
Este important de semnalat schimbările intervenite în teoriile psihologice şi
sociologice, pentru a înţelege cadrul conceptual pe fundalul căruia au apărut cele
două cercetări pe care urmează să le prezentăm. La începutul secolului al XX-lea
începe o mare dispută cu privire la opoziţia dintre natură şi educaţie: individul
moşteneşte structura cognitivă, ca parte a bagajului genetic, sau aceasta este
obţinută ca rezultat al vieţii în mediul social? Studiul diferenţelor individuale şi al
distribuţiei lor în cadrul populaţiei a devenit un aspect important al cercetării
psihologice. De asemenea, psihologia începe să înţeleagă cum este modelat individul
de propriul său mediu, prin intermediul unui comportament de învăţare.
O dată cu recunoaşterea importanţei comportamentului de învăţare, a apărut şi
interesul pentru motivaţie şi modul în care aceasta generează diferenţe individuale
semnificative (M. L. DeFleur, S. Ball-Rokeach, Teorii ale comunicării de masă,
p. 180). La sfârşitul anilor ’20 ai secolului al XX-lea, conceptul de instinct este abandonat,
fiind înlocuit de atitudine. Noul concept se va bucura de o mare popularitate,
inclusiv pentru studiul comunicării de masă.
6.3. Studiile Fondului Payne – prima investigaţie ştiinţifică
a comunicării de masă
Cercetările efectuate între 1929 şi 1932 cu privire la efectele filmului asupra
copiilor, cunoscute sub denumirea de Studiile Fondului Payne ∗ urmează un traseu
clasic pentru felul în care sunt declanşate, cel puţin în America, proiectele de cercetare
a impactului mass media. Când apare un nou mijloc de comunicare în masă, el
este mai întâi acceptat de copii şi adolescenţi. Lucrurile au stat în felul acesta cu
romanele de aventuri în secolul al XIX-lea, cu filmul în anii ’20, cu revistele de
benzi desenate şi cu televiziunea în anii ’50, cu calculatoarele personale şi jocurile
pe computer în anii ’80 ai secolului al XX-lea. Folosirea de către copii şi adolescenţi
a unei noi tehnologii naşte îngrijorare în rândul adulţilor, ceea ce duce la
declanşarea unor proiecte de cercetare privind efectele considerate potenţial negative
ale noului mijloc.
Traseul este urmat îndeaproape de Studiile Fondului Payne. În primul deceniu
al secolului trecut, „cinematografele de o para“ (nikel-odeon) atrăgeau deja milioane
de spectatori, iar în anii ’20 filmul intrase aproape în viaţa fiecărui american.
∗ The Payne Fund Studies (engl.).