04.06.2013 Views

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

102<br />

Mass media şi societatea<br />

îşi menţin prestigiul, iar credibilitatea acumulată poate salva o interpretare impusă<br />

<strong>de</strong> un context.<br />

Socializarea, menţionată <strong>de</strong> către Lasswell ca a treia funcţie a mass media, exprimă<br />

contribuţia mijloacelor <strong>de</strong> comunicare în masă la însuşirea valorilor care<br />

facilitează integrarea socială a individului. Este o funcţie mai greu <strong>de</strong> perceput<br />

pentru că, în mod tradiţional, răspun<strong>de</strong>rile în această direcţie le reveneau familiei,<br />

şcolii, bisericii. Lasswell a sesizat cu acuitate o tendinţă care avea să fie confirmată<br />

mult mai târziu prin intermediul cercetărilor empirice. Principalul stoc <strong>de</strong> informaţii<br />

pe care tinerii îl <strong>de</strong>ţin referitor la lumea politică este însuşit din media şi nu <strong>de</strong><br />

la instituţiile menţionate. Mass media au avantajul, în această privinţă, că nu prezintă<br />

„valorile“ în mod <strong>de</strong> sine stătător, ci faptele împreună cu valorile; astfel, valorile<br />

sunt mai mult induse, respectând una dintre cerinţele persuasiunii, <strong>de</strong> a nu violenta<br />

credinţele preexistente. Împreună cu informaţii, fapte, evenimente, se livrează<br />

şi înţelesuri. Media au erodat puterea celorlalte instituţii simbolice şi au <strong>de</strong>venit un<br />

actor <strong>de</strong> primă mărime în câmp simbolic. Ele au o pon<strong>de</strong>re din ce în ce mai mare în<br />

socializarea şi resocializarea individului.<br />

Când vorbim <strong>de</strong> socializare şi resocializare, avem în ve<strong>de</strong>re şi schimbarea valorilor<br />

pe care o antrenează ritmul trepidant al societăţii contemporane. Marile<br />

mutaţii intervenite în domenii cum ar fi atitudinile rasiale, ecologice etc. nu pot fi<br />

înţelese în afara contribuţiei mass media. Instituţiile clasice sunt mai puţin apte să<br />

sesizeze, să <strong>de</strong>zbată şi, cu atât mai mult, să implementeze noile valori şi atitudini.<br />

Media folosesc cvasimonopolul pe care îl <strong>de</strong>ţin asupra informaţiilor şi comunicării<br />

<strong>de</strong> masă, exercitând acest rol cu un succes remarcabil.<br />

Sunt patru domenii în care Harold Lasswell a înscris contribuţii <strong>de</strong> primă mărime.<br />

Chiar dacă ne-am limita doar la aceste domenii, putem consi<strong>de</strong>ra, în mod<br />

legitim, că autorul american este un „fondator“ al studiului comunicării <strong>de</strong> masă.<br />

Lasswell vine din domeniul ştiinţelor politice, ca şi Lippmann. Dar poate tocmai<br />

acest lucru reprezintă un imens avantaj. El păşeşte pe tărâmul comunicării fără<br />

preju<strong>de</strong>cată. Spirit pătrunzător, surprin<strong>de</strong> contururile mari, reliefurile pregnante ale<br />

noului domeniu. Ceea ce îi fixează statura. Cine mai vorbeşte astăzi <strong>de</strong> politologul<br />

Harold Lasswell? Dar câtă lume nu invocă respectuos contribuţiile sale întemeietoare<br />

în domeniul studiului comunicării…<br />

5.5. Omul fără apărare<br />

în faţa expansiunii „sociologice“ a propagan<strong>de</strong>i<br />

Profesor la <strong>Facultatea</strong> <strong>de</strong> Drept şi <strong>de</strong> Ştiinţe Economice din Bor<strong>de</strong>aux, Jacques<br />

Ellul scrie în perioada postbelică. O dată cu cea <strong>de</strong> a Doua Conflagraţie Mondială<br />

avem <strong>de</strong>-a face cu existenţa unor realităţi sociale noi, care prilejuiau o înţelegere<br />

diferită <strong>de</strong> până atunci şi, oricum, mai largă a opiniei publice. De pildă, cele două<br />

sisteme totalitare care au <strong>de</strong>zvoltat ample mijloace <strong>de</strong> manipulare, <strong>de</strong>mers uşurat <strong>de</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!