Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

2. Morfologia mijloacelor de comunicare
Volumul de faţă urmăreşte cu deosebire impactul pe care media îl exercită asupra
societăţii, interferenţele dintre media aflate în expansiune şi societate. Fireşte că
acest impact nu poate fi discutat doar în termenii săi generali şi teoretici. Pentru a
înţelege mai bine procesul interactiv de care am amintit, este bine să dispunem de o
scurtă privire asupra apariţiei şi evoluţiei mijloacelor de comnicare. Astfel, vom
înţelege mai bine particularităţile acestor mijloace şi vom avea o imagine mai exactă
asupra impactului de ansamblu de care vorbeam.
2.1. Textul scris, la dispoziţia oricui vrea să-l citească
Majoritatea lucrărilor şi studiilor consacrate acestei teme se concentrează asupra
presei scrise, radioului, televiziunii şi, în unele din cazuri, asupra Internetului. Este,
în felul acesta, nedreptăţită cartea ca mijloc de comunicare, cu un impact extrem
de important de-a lungul timpului. Mai ales că apariţia cărţii este nemijlocit legată
de inventarea tiparului, cel care, alături de descoperirile geografice, de Reformă, ca
mişcare religioasă, marchează începutul epocii moderne din istoria omenirii. De
aceea, fie şi succint, ne vom opri asupra cărţii ca mijloc de comunicare.
Cartea reprezintă un moment decisiv în desprinderea de tradiţia orală şi marchează
o schimbare radicală nu numai în modul de transmitere a mesajului, ci şi în
particularităţile mesajului propriu-zis. Până atunci, mesajul depindea de emiţător,
dar se afla, concomitent, la discreţia receptorului. El putea să-l interpreteze aşa
cum dorea şi să-l transmită într-o formă care depindea de capacitatea de înţelegere
personală, inclusiv de abilităţile individuale de transmitere. Textul scris rămâne la
dispoziţia oricui vrea să-l citească. El poate fi recitit, redescoperit, reinterpretat din
perspective care scăpaseră la prima lectură. Are durată, ceea ce îi conferă un imens
avantaj: semnificaţiile nedescifrate nu se pierd, ci stau în aşteptarea unor alte momente
mai favorabile pentru a fi redescoperite cu ochii altor preocupări, altor valori,
altor interese. Durata se completează în felul acesta cu adâncimea.