Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

28
Mass media şi societatea
nimeni. De aici importanţa covârşitoare a media în formarea şi orientarea opiniei
publice. Materia primă a media este informaţia. Influenţa media asupra opiniei publice
poate fi reţinută cel puţin în două planuri. Influenţa imediată, pe termen scurt.
Aici rolul informaţiei transmise prin media este, cum spuneam, acela de a declanşa
procesul de reordonare a datelor existente până în acel moment. Mai avem de-a
face cu un impact pe termen mediu şi lung, mult mai important şi mai durabil. Un
flux informaţional cu o durată măsurată în ani de zile poate influenţa nu numai
opinia propriu-zisă, ci chiar instrumentele de evaluare ca atare; nu numai reacţia, ci
chiar mentalitatea.
De aici importanţa cardinală a corectitudinii informaţiei. Temă asupra căreia
vom reveni. Nu am putea trece mai departe fără a înfăţişa o situaţie mai puţin cunoscută,
dar foarte expresivă, privitoare la balansul unui ziar în transmiterea unei
informaţii care se referea la acelaşi eveniment. Este vorba de ziarul Moniteur din
martie 1815, care înfăţişa în felul următor marşul spre Paris al lui Napoleon, după
ce părăsise insula Elba:
9 martie – „Monstrul a evadat din locul exilului său“;
10 martie – „Căpcăunul corsican a acostat la Cap Juan“;
11 martie – „Tigrul s-a arătat la Cap. Trupele avansează din toate părţile pentru
a opri înaintarea lui. El îşi va termina mizerabila aventură fugind spre munţi“;
12 martie – „Monstrul a avansat cu adevărat până la Grenoble“;
13 martie – „Tiranul este acum la Lyon. La apariţia sa, spaima a cuprins toată
lumea“;
18 martie – „Uzurpatorul a riscat să se apropie la 60 de ore de marş de capitală“;
19 martie – „Bonaparte avansează în marş forţat, dar este imposibil ca el să
atingă Parisul“;
20 martie – „Napoleon va ajunge mâine sub zidurile Parisului“;
21 martie – „Împăratul Napoleon este la Fontainbleau“;
22 martie – „Ieri seara, Majestatea sa Împăratul şi-a făcut intrarea publică şi a
sosit la Tuileries. Nimic nu poate depăşi bucuria universală“.
În legătură cu informaţia am mai releva un element instructiv. Când informaţia
este precisă, exactă, bine formulată, ea pune limite de interpretare, iar răspunsul nu
poate fi decât în termeni de „da“ sau „nu“; putem accepta sau respinge ceva, dar nu
putem comenta pe marginea informaţiei respective. Când, dimpotrivă, ceea ce se
transmite este vag, insuficient definit, câmpul de interpretare este larg, iar interpretarea
propriu-zisă se face în sensul apropierii de atitudinea şi interesele celui ce
iniţiază demersul respectiv. Există chiar o tendinţă de dezvoltare a informaţiei
pentru a o apropia de poziţia celui care iniţiază interpretarea propriu-zisă. În primul
caz avem de-a face cu o comunicare reală, exactă, precisă, în cel de-al doilea se
face loc proceselor de interpretare şi se deschide câmpul pentru distorsionări şi
manipulări de tot felul.