Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

132
Mass media şi societatea
d) dacă filmul a reprezentat un factor semnificativ pentru motivarea recruţilor
de a lua parte la un conflict dificil şi de lungă durată.
Rezultatele cercetării coordonate de Hovland pot fi sintetizate astfel:
a) Filmul a avut efecte semnificative în ceea ce priveşte acumularea de cunoştinţe
şi informaţii (efect puternic); în această privinţă s-au înregistrat diferenţe clare
între grupul experimental şi grupul de control.
b) Efectele filmului asupra orientării opiniei au fost şi ele însemnate, numai că
diferenţele dintre cele două grupuri nu au mai fost atât de nete (efect moderat).
c) Efectele filmului în direcţia îmbunătăţirii atitudinii faţă de forţele aliate au
fost încă şi mai slabe (efect minor). Diferenţele dintre grupul experimental şi grupul
de control nu au avut semnificaţie statistică.
d) Filmul s-a dovedit a nu avea nici un efect asupra îmbunătăţirii moralului şi a
motivaţiei de a lupta.
Întrebarea care se pune este: de ce filmele nu au avut efectul scontat?
Iată câteva dintre explicaţiile oferite chiar de Hovland şi colaboratorii săi. Majoritatea
soldaţilor aveau deja o atitudine pozitivă faţă de britanici şi o motivaţie, fie
şi slabă, de a lupta. Spre deosebire de acest lucru, au existat diferenţe între grupul
experimental şi cel de control în ceea ce priveşte accesul la un anumit tip de informaţii,
şi aici diferenţele au fost cât se poate de clare. Pe de altă parte, motivaţia de a
lupta este un fenomen deosebit de complex, influenţat de familie, de mediul social,
de teama de moarte sau de a fi rănit. Apoi, orientarea opiniei, a motivaţiei depinde
de o întreagă ţesătură în care intră profilul personal al fiecărui subiect, valorile pe
care le îmbrăţişează, sistemul personal de credinţe.
Cercetătorii au folosit şi chestionare care să evalueze modul în care spectatorii
au perceput filmele. Majoritatea soldaţilor au gustat peliculele proiectate şi le-au
perceput drept un efort de a-i informa în legătură cu anumite fapte şi evenimente.
Puţini s-au autoperceput ca subiecţi experimentali sau au declarat că există o notă
manipulativă asociată cu filmele. Majoritatea a declarat că filmele oferă o imagine
veridică a ceea ce se întâmplă (65%); 33% au declarat acelaşi lucru, chiar dacă au
menţionat că, uneori, perspectiva era partizană; un procent foarte mic a declarat că
faptele sunt prezentate dintr-o perspectivă accentuat partizană şi nu foarte corect.
Asemenea evaluări din partea audienţei sunt foarte importante dacă se au în
vedere condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca efectul real al unui mesaj să se
apropie cât mai mult de efectul proiectat. Este important că subiecţii nu au perceput
filmele drept propagandistice; deci eşecul filmului în a ridica moralul, în a
spori entuziasmul nu se poate explica printr-o eventuală rezistenţă la propagandă.
7.5. Sleeper effect
Atunci când şi-au propus să evalueze impactul filmelor asupra soldaţilor americani,
cercetătorii s-au întâlnit, inevitabil, cu întrebarea: cât de durabil este efectul
efortului propagandistic? Pentru a răspunde la această întrebare cu implicaţii