Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Schimbare de paradigmă în comunicarea de masă
ci de descifrare a evoluţiei sale, a modului cum se schimbă atitudinea şi comportamentul
oamenilor. Această lucrare „nu a descris opinia publică, ci a studiat chiar
procesele prin care aceasta evoluează“. Deosebirea faţă de cercetările clasice este
evidentă.
Scopul pe care îl urmărea Lazarsfeld, cum sublinia şi Francis Balle („Comunicarea“
în R. Boudon, Tratat de sociologie, p. 609), era dublu:
– pe de o parte, era vorba de identificarea diferiţilor factori care determină opţiunea
alegătorilor. Lazarsfeld înţelegea să pună în lumină nu numai evoluţia electoratului
de-a lungul campaniei, dar şi motivele şi împrejurările schimbărilor de
opinie de la un moment la altul al campaniei;
– pe de alta, cercetătorul vroia să observe mai ales schimbările intervenite sub
influenţa mijloacelor de comunicare.
8.2. Atitudinile politice dovedesc o stabilitate remarcabilă
Alegerile din 1940 au avut o rezonanţă deosebită în istoria politicii americane.
Se apreciază că 1940 reprezintă ultimul an când mai pot fi identificate reminiscenţe
ale crizei economice începute în 1929. Totodată, este anul dinaintea intrării Americii
în război. În campanie se confruntau preşedintele în exerciţiu, Franklin Roosevelt
(democrat) şi republicanul Wendell Wilkie, aproape necunoscut şi fără prea
mare experienţă politică. De asemenea, radioul ajunsese la un maxim de afirmare,
ca mijloc de comunicare politică; în acest context, alegerile din 1940 au reprezentat
primele alegeri în care personalitatea candidatului ca atare a putut fi examinată mai
îndeaproape de către votant.
Locul ales pentru desfăşurarea cercetării a fost ţinutul Erie, statul Ohio, cu o
populaţie de aproximativ 43.000 de locuitori. Un fapt verificat a atârnat mult în
alegerea acestei zone: rezultatele înregistrate aici în prima jumătate a secolului al
XX-lea la alegerile prezidenţiale coincideau aproape în totalitate cu rezultatele
obţinute la nivel naţional. Ţinut relativ mic, ceea ce permitea supravegherea atentă
a anchetatorilor, Erie nu era dominat de un centru industrial atotputernic şi, mai
ales, nu cunoştea diferenţe foarte mari între zonele urbane şi rurale; de aceea, rezultatele
puteau fi generalizate la nivel naţional, fără prea mare teamă de a greşi. În
ciuda acestor caracteristici, cercetătorii recunosc că este posibil ca ţinutul să nu fi
fost în totalitate tipic, dar acest lucru nu prezenta o importanţă aşa de mare, întrucât
cercetarea nu urmărea anticiparea rezultatelor, ci „descoperirea proceselor care stau
la baza formării opiniei şi a comportamentului de vot“ (p. 10).
Intenţia a fost de a urmări cristalizarea opţiunilor de vot în timp. Echipa de
cercetare a rămas la Ohio din mai până în noiembrie 1940, pentru a putea urmări
desfăşurarea şi efectele campaniei electorale. A fost stabilit un eşantion de 3.000 de
persoane care reprezenta cu fidelitate populaţia ţinutului Erie din punctul de vedere
al vârstei, al nivelului de educaţie, al structurii profesionale etc. Din acest eşantion
155