Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

120
Mass media şi societatea
Fondul Payne, de unde numele sub care este cunoscută cercetarea. Cercetările s-au
desfăşurat între 1929 şi 1932, iar rezultatele au fost publicate la începutul anilor ’30
în 10 volume, sub titlul Movies and Conduct.
Studiile Payne pot fi considerate momentul de naştere a studiului ştiinţific al comunicării
de masă (E. Rogers, A History of Communication Studies: A Biographical
Approach, p. 191), o primă încercare de folosire a noilor tehnici de investigaţie
sociologică pentru studierea anumitor probleme de mare interes social. Preocupări
similare existaseră şi anterior, dar erau circumscrise intenţiei de a „demasca“ efectele
propagandei asupra indivizilor şi a societăţii în ansamblu, iar nu preocupării de
a releva cauze şi efecte într-o perspectivă sistematică.
Mai mult de 12 anchete au fost efectuate simultan, fiecare pe o scară relativ
largă. Mare parte din conţinutul acestor cercetări are mai degrabă o importanţă
istorică, în sensul că rezultatele lor cu greu mai pot fi considerate valabile astăzi.
Cu toate acestea, ele au jucat un rol deosebit de important în articularea noii discipline,
oferind rezultate care vor sta la baza investigaţiilor ulterioare.
Cercetările pot fi împărţite în două categorii: unele au avut în vedere evaluarea
conţinutului filmelor, măsurarea audienţei şi strângerea de informaţii cu privire la
componenţa acesteia, a doua categorie a urmărit evaluarea efectelor pe care filmele
le au asupra subiecţilor (prin efect se înţelegea: acumularea de cunoştinţe, schimbarea
atitudinii, stimularea emoţiilor, impact negativ asupra sănătăţii, asupra comportamentului).
6.4. Rezultate care zdruncină prejudecata vremii
Rezultatele cele mai importante ale cercetării pot fi sistematizate în felul următor:
a) Acumularea de cunoştinţe
P. W. Holaday şi George D. Stoddard au efectuat un studiu pe 3.000 de copii,
folosind ca material experimental 17 filme de lung metraj. Cercetarea a arătat că şi
un copil de 8 ani reţine un număr semnificativ de idei (cam 60% din cât reţine un
adult). O dată cu aceste experimente, cercetătorii vor descoperi ceea ce Hovland va
numi, câţiva ani mai târziu, sleeper effect.
b) Schimbarea atitudinii
Ruth Petereson şi L. L. Thurstone au studiat formarea, prin intermediul filmelor,
a stereotipurilor rasiale, raportarea la grupurile etnice şi la probleme sociale ale
momentului. Studiile au dorit să evalueze atitudinea faţă de germani, negri, chinezi,
faţă de jocurile de noroc, de pedeapsa capitală, de tratamentul acordat infractorilor.
În cazul unui film pro-chinez, Copilul zeilor, vizionat de 182 de elevi din Geneva
(Illinois), a fost identificată o schimbare în sens pozitiv a atitudinii, considerată a fi
semnificativă din punct de vedere statistic. În cazul filmului Naşterea unei naţiuni,