Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
180<br />
Mass media şi societatea<br />
a) Membrii audienţei sunt conştienţi <strong>de</strong> nevoile pe care le au şi <strong>de</strong> foloasele pe<br />
care le aşteaptă <strong>de</strong> la media.<br />
b) Membrii audienţei sunt activi şi folosesc media pentru a-şi satisface aceste<br />
nevoi: <strong>de</strong> informare, <strong>de</strong> supraveghere a mediului, <strong>de</strong> divertisment şi contact social,<br />
<strong>de</strong> evaziune şi evitare a plictiselii.<br />
c) Membrii audienţei evaluează cât <strong>de</strong> satisfăcuţi sunt.<br />
d) Utilizarea diferită a media pentru satisfacerea unor nevoi diferite <strong>de</strong>termină<br />
efecte diferite.<br />
e) Media intră în competiţie cu alte surse <strong>de</strong> satisfacere a diverselor nevoi.<br />
Deci receptorul media este raţional, are anumite scopuri, iar utilizarea media<br />
este un proces <strong>de</strong> căutare a acelei informaţii capabile să satisfacă nevoile articulate<br />
în mod limpe<strong>de</strong>. Individul dialoghează într-un anumit fel cu mijloacele <strong>de</strong> comunicare<br />
în masă în funcţie <strong>de</strong> nevoile sale consi<strong>de</strong>rate ca preexistente (B. Miège,<br />
Gândirea comunicaţională, p. 36). Efectele media sunt condiţionate <strong>de</strong> diferenţele<br />
dintre indivizi, iar pentru a înţelege şi explica efectele este nevoie mai întâi să<br />
înţelegem motivaţiile şi comportamentul audienţei. Mesajul nu se găseşte în textul<br />
ca atare, ci este rezultatul unei tranzacţii, al unui proces <strong>de</strong> ajustare reciprocă între<br />
emiţător şi receptor.<br />
Primele cercetări au vrut să surprindă atât motivele pentru care femeile ascultă<br />
foiletoanele radio, cât şi dacă diferite media sunt echivalente din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
funcţional, dacă ele în<strong>de</strong>plinesc aceleaşi funcţii sau dacă este vorba <strong>de</strong> complementaritate.<br />
Noutatea tipului <strong>de</strong> cercetare a constat mai ales în faptul că a fost făcută din<br />
perspectiva consumatorului media, urmărind cum foloseşte acesta media şi care<br />
sunt recompensele pe care le obţine. De asemenea, în momentul în care a început<br />
munca <strong>de</strong> interpretare a rezultatelor, Herta Herzog sugerează că efectele comunicării<br />
<strong>de</strong> masă se manifestă pe termen lung şi sunt <strong>de</strong> natură cumulativă, anticipând astfel<br />
„teoria acumulării“, formulată <strong>de</strong> Melvin DeFleur şi Everett Dennis. Potrivit acestei<br />
teorii, impactul mass media constă în acumularea în timp a unor efecte minimale.<br />
9.3. De ce ascultă femeile foiletoanele radiofonice<br />
În primul rând, s-a pus problema <strong>de</strong> a măsura audienţa foiletoanelor radio, pentru<br />
a ve<strong>de</strong>a exact proporţiile fenomenului. Dintre femeile intervievate, aproximativ 49%<br />
ascultau serialele radiofonice în mod regulat. Dimensiunile audienţei au constituit<br />
un motiv <strong>de</strong> entuziasm pentru autorii cercetării, care investeau radioul cu rolul <strong>de</strong><br />
agent al schimbării sociale. Herta Herzog era preocupată <strong>de</strong> modul în care<br />
problema rasială este portretizată la radio, <strong>de</strong> percepţiile care se formează şi <strong>de</strong><br />
influenţa acestei percepţii asupra comportamentului în societate.<br />
Alte obiective ale cercetării: există trăsături psihologice aparte ale femeilor care<br />
ascultă foiletoanele? care sunt întrebuinţările acestor programe şi satisfacţiile pe care<br />
le produc? În ceea ce priveşte trăsăturile psihologice ale ascultătoarelor, Herta