Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

192
Mass media şi societatea
Relaţia de dependenţă nu are sens unic, este vorba şi de modul în care sistemul
mass media depinde de resursele controlate de alţii. De exemplu, unele resurse
aflate sub controlul sistemului politic sunt necesare pentru atingerea obiectivelor
sistemului mass media. Dintre scopurile sistemului mass media: acumularea de
profit, obţinerea legitimităţii, crearea bunăvoinţei cu privire la acordarea unor libertăţi.
În acest sens, sistemul politic controlează legislaţia şi politicile comerciale care
afectează posibilităţile de a obţine profit.
Tipurile de relaţii de dependenţă pe care indivizii le dezvoltă în raport cu mass
media sunt:
a) înţelegerea: înţelegerea de sine, înţelegerea socială;
b) orientarea: orientarea acţiunii, orientarea interacţiunii;
c) jocul (jocul solitar, jocul social).
Mass media facilitează înţelegerea, orientarea şi îndeplinirea scopurilor, dar nu
reprezintă singurul mod de a atinge aceste scopuri. Reţelele interpersonale, sistemele
educaţionale, religioase, politice reprezintă alternative pentru satisfacerea
acestor nevoi. În gama tipologiilor de mai sus, pot fi identificate diferenţe de la o
categorie socială la alta. Vârstnicii sunt dependenţi de sistemul mass media mai
degrabă pentru a-şi asigura o compensaţie la existenţa lor preponderent solitară, pe
când tinerii, dimpotrivă, văd media ca un mijloc de informare şi de integrare socială.
Diferenţele de scopuri se traduc în diferenţe de receptare, iar expunerea
oamenilor la mesajul mediatic se face selectiv, în funcţie de relaţiile de dependenţă
în raport cu mass media. Apoi, există o diversificare a relaţiilor de dependenţă faţă
de un anumit mijloc: buletinul meteo pentru orientarea acţiunilor, emisiuni despre
dragoste pentru interacţiune. Un singur mijloc de comunicare nu generează un
singură relaţie de dependenţă. Din ce în ce mai mult, televiziunea este implicată în
toate aceste tipuri de dependenţă.
Individul îşi poate construi propriul sistem mass media, dar libertatea de alegere
nu este foarte mare. Libertatea de alegere este limitată de următoarele constrângeri:
diferenţe tehnologice şi organizaţionale (într-un moment de criză, care necesită
informaţii prompte, filmul sau cărţile nu pot fi folosite pentru îndeplinirea scopurilor),
tendinţa media de a se specializa în conţinut, ceea ce afectează tipurile de
scopuri pe care le pot servi. Aceste constrângeri rezultă într-o similitudine a
sistemelor media. În plus, indivizii împărtăşesc de multe ori scopuri comune (de
exemplu, scopul de înţelege mediul în care trăiesc, pentru care recurg la ştiri şi la
un set limitat de mass media, ziare, televiziune, radio).
Relaţiile de dependenţă devin mai intense atunci când mediul este ambiguu,
ameninţător sau se schimbă rapid. Aceste cazuri pot fi considerate o problemă de
informaţie şi atunci mass media devin sistemul esenţial de informare, aflându-se în
posesia resurselor necesare pentru construirea semnificaţiilor.