Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

10. Mass media nu ne învaţă cum să gândim,
ci la ce să ne gândim
10.1. Un nou câmp al influenţelor, o nouă viziune a efectelor
La începutul anilor ’60, teoriile atotputerniciei presei erau discreditate: puţini
mai acceptau ideea că media au efecte puternice şi imediate asupra publicului.
Studiile de anvergură efectuate în anii ’40 şi ’50 nu confirmaseră existenţa unor
astfel de influenţe şi dădeau câştig de cauză paradigmei efectelor minimale. Merită
subliniat, în acest context, că ultima paradigmă a fost formulată pornind de la experimente
greu de contestat. Puteau exista, desigur, rezerve faţă de rolul acordat mass
media, dar, dată fiind soliditatea cercetărilor care o întemeiau, era puţin probabil că
cineva s-ar fi putut angaja în contrazicerea efectivă, de principiu a noii paradigme.
În acelaşi timp, era un fapt evident că mijloacele de comunicare în masă cunoşteau
o dezvoltare explozivă. Oricât de selective, de distorsionate, de incomplete
ar fi fost, informaţiile prezentate de media constituiau principala, uneori singura
modalitate, pentru milioane de oameni, de a fi în contact cu evenimentele. În noile
împrejurări, era extrem de dificil să se rămână la ideea că mass media au o influenţă
minimală; devenea, totodată, legitimă şi chiar presantă preocuparea de a
identifica influenţele pe care media, tot mai prezente, puteau să le aibă asupra credinţelor
şi comportamentului oamenilor.
Apariţia noii teorii agenda-setting are din acest punct de vedere mai multe
semnificaţii. Este vorba, în primul rând, de semnalul pe care, implicit, îl dă. Dacă
vom stărui doar pe cele două direcţii, nu putem decât să facem mici corecturi:
influenţa nu este aşa de mare, dar nici aşa de mică. Se cerea abandonat modul de a
pune în felul acesta problema. Ceea ce se explorase până atunci era important, dar
cu totul insuficient.
În al doilea rând, agenda-setting semnifică efortul de identifica un nou câmp al
influenţelor: efectele media nu sunt epuizate de cele două orientări. Problema influenţelor
urma să fie gândită în cu totul alţi termeni, din altă perspectivă, axându-se
pe efectele indirecte şi de lungă durată, mai greu de surprins cu mijloacele
de cercetare sociologică ale momentului.