Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Descoperirea publicului care ju<strong>de</strong>că, selectează şi negociază<br />
Herzog a pornit <strong>de</strong> la următoarele ipoteze pe care urma să le testeze: consumatorul<br />
fi<strong>de</strong>l <strong>de</strong> foiletoane prezintă un mai mare grad <strong>de</strong> izolare socială, are interese intelectuale<br />
mai puţin consistente (nivel <strong>de</strong> instruire mai redus, citeşte mai puţin şi, în<br />
general, materiale mai puţin sofisticate din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al conţinutului), este<br />
mai puţin interesat <strong>de</strong> problemele publice, urmăreşte mai puţin ştirile, are tendinţa<br />
<strong>de</strong> a nu se prezenta la vot şi prezintă un grad ridicat <strong>de</strong> insecuritate emoţională.<br />
Prezumţia izolării sociale, ca şi existenţa unor trăsături aparte ale personalităţii<br />
nu au fost confirmate în urma prelucrării datelor statistice. Ipoteza cu privire la interesul<br />
scăzut pentru probleme publice nu a fost confirmată <strong>de</strong>cât parţial; în schimb,<br />
a fost confirmată legătura dintre nivelul <strong>de</strong> instruire şi frecvenţa cu care sunt ascultate<br />
serialele radiofonice.<br />
Deci receptorii nu sunt izolaţi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social, aşa cum propunea<br />
teoria glonţului magic, nu prezintă un nivel ridicat <strong>de</strong> neîncre<strong>de</strong>re sau <strong>de</strong> instabilitate<br />
emoţională. Există diferenţe din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re intelectual între ascultătorii<br />
fi<strong>de</strong>li şi cei ocazionali sau cei care nu ascultă <strong>de</strong>loc, ascultătorii fi<strong>de</strong>li manifestă un<br />
interes ceva mai scăzut pentru problemele publice, preferă radioul drept sursa <strong>de</strong><br />
informare cea mai consistentă şi mai credibilă şi sunt înclinaţi să citească şi reviste<br />
<strong>de</strong> popularizare. Ce <strong>de</strong>termină folosirea radioului şi nu a altui mijloc <strong>de</strong> comunicare<br />
în masă? Rezultatele au arătat că femeile care ascultă foiletoanele frecventează mai<br />
mult radioul în general şi că, în momentul respectiv, radioul era consi<strong>de</strong>rat o sursă<br />
importantă şi credibilă <strong>de</strong> informare.<br />
Femeile care ascultă serialele radiofonice obţin trei mari tipuri <strong>de</strong> recompense în<br />
urma acestei activităţi: elimină tensiunile emoţionale, eva<strong>de</strong>ază în imaginar şi obţin<br />
sfaturi pentru rezolvarea problemelor personale. Interviurile au indicat şi o legătură<br />
între nivelul <strong>de</strong> instruire şi tipul <strong>de</strong> satisfacţie obţinut; spre exemplu, cu cât nivelul<br />
<strong>de</strong> instruire este mai redus, cu atât un program radiofonic este consi<strong>de</strong>rat în mai<br />
mare măsură o sursă <strong>de</strong> sfaturi utile. Herta Herzog semnalează că sfaturile pe care<br />
ascultătoarele le primesc prin intermediul serialelor radiofonice sunt transmise, <strong>de</strong><br />
multe ori, mai <strong>de</strong>parte, oferindu-le acestora prestigiu, un statut special. În acelaşi<br />
timp, autoarea atrage atenţia asupra faptului că, atunci când o emisiune oferă sfaturi,<br />
sugestii pentru comportamentul zilnic, influenţa exercitată <strong>de</strong> radio este limitată,<br />
nu afectează atitudinea, respectiv comportamentul (Herta Herzog, „Motivations<br />
and Gratifications of Daily Serial Listeners“, în W. Schramm, The Process and<br />
Effects of Mass Communication, pp. 50-56).<br />
9.4. Când oferta este abun<strong>de</strong>ntă,<br />
iniţiativa trece <strong>de</strong> partea consumatorului<br />
Cercetările <strong>de</strong>sfăşurate sub coordonarea Hertei Herzog au stimulat interesul<br />
pentru procesul <strong>de</strong> selecţie a mesajelor media <strong>de</strong> către membrii audienţei, pentru<br />
felul în care aceştia întrebuinţează mass media cu scopul <strong>de</strong> a obţine anumite<br />
181