Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

182
Mass media şi societatea
foloase. Un exemplu îl constituie studiul sociologului Bernard Berelson, „What
Missing the Newspaper Means“ („Ce ar însemna dispariţia presei scrise?“). În iunie
1945, distribuitorii a opt ziare importante din New York au fost în grevă timp de
două săptămâni. Biroul pentru Cercetarea Radioului de la Universitatea Columbia a
efectuat cu această ocazie o cercetare ale cărei rezultate sunt prezentate şi comentate
de către Bernard Berelson. Cercetarea a fost făcută pentru a surprinde „funcţiile pe
care ziarul le îndeplineşte pentru cititori“, care sunt utilizările tipice ale acestuia (în
W. Schramm, The Process and Effects of Mass Communication, pp. 36-48).
Majoritatea subiecţilor intervievaţi au declarat că ziarul reprezintă o sursă serioasă
şi valoroasă de informaţie, că joacă un rol important în a-i ajuta să interpreteze
evenimentele; în ciuda acestor declaraţii generale, nu toată lumea foloseşte
ziarul cu scopul de a afla informaţii despre evenimente. Atunci când au fost întrebaţi
dacă citirea ziarului este importantă sau nu, cea mai mare parte dintre cei intervievaţi
au răspuns că da. Atunci când a trebuit să răspundă la întrebarea: „ce anume
le-a lipsit pe perioada grevei?“, foarte puţini au precizat evenimente punctuale şi au
răspuns, în schimb, cu clişeul „mi-a lipsit faptul că nu am mai fost informat“. Deci,
există o diferenţă accentuată între exprimarea, în general, a interesului pentru informaţiile
oferite de ziar şi dorinţele, activităţile ca atare asociate cu lectura ziarelor.
Unii cititori utilizează ziarul drept sursă indispensabilă de informaţii despre ce
se întâmplă, ca instrument de sprijin în interpretarea evenimentelor. Pentru astfel
de cititori, ziarul nu îndeplineşte doar funcţia de a pune la dispoziţie informaţii;
comentariile, analizele, editorialele sunt folosite ca punct de plecare pentru formarea
opiniilor. Unii cititori au resimţit lipsa ziarului, deoarece îl foloseau în scopuri
practice, ca îndrumar al vieţii zilnice: pentru a afla programul cinematografelor, informaţii
despre bursă, despre modă, despre vreme. O altă funcţie îndeplinită de ziar
este cea de a oferi cititorului posibilitatea de a evada din mediul său imediat, de a
evita rutina şi plictiseala zilnice. În acest sens, ziarul este citit pentru relaxare şi divertisment.
Oamenii citesc ziarul şi pentru a părea informaţi, pentru a putea participa la
conversaţii, în general pentru a dobândi prestigiu şi a fi acceptaţi în societate. În
strânsă legătură cu această întrebuinţare, ziarul este citit pentru contactele sociale
indirecte, constituind o modalitate prin care oamenii dobândesc o experienţă comună
pe baza căreia îşi formează sau îşi verifică standardele sociale şi morale.
Autorul identifică şi alte motivaţii, de care însă cititorii nu sunt neapărat conştienţi.
Lectura ziarelor pare să fie un standard de apreciere în societatea modernă,
urbanizată; concluzia a fost formulată pe baza observaţiei făcute în timpul grevei,
când lectura ziarelor a fost înlocuită cu lectura cărţilor sau chiar a ziarelor şi revistelor
mai vechi.
Ziarul oferă şi un sentiment de siguranţă într-o lume incertă. Utilizarea în acest
scop a ziarului face din lectura sa un adevărat ritual. Lectura devine un obicei, o ceremonie,
oricum, o activitate care cu greu mai poate fi evitată. Interesant este că unii
oameni au declarat că s-au simţit uşuraţi pe perioada grevei, iar acest tip de răspuns