Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Recommendations

Info

70 3.5. Comunicarea mediază, nu se substituie Mass media şi societatea Chiar dacă, aşa cum spuneam, momentul decantărilor nu a sosit, câteva puncte de vedere în legătură cu impactul noilor media şi al Internetului – ca simbol al acestora – ar merita, totuşi, formulate. În acord cu obişnuinţe mai vechi, literatura de analiză insistă mai ales asupra limitelor unui mijloc de comunicare şi nu atât asupra posibilităţilor, potenţialului său. Ca reacţie la poziţiile de zeificare a noilor media, atitudinea este de înţeles. Ca abordare de sine stătătoare, nu, pentru că, în faţa unei noutăţi, a unei descoperiri, întrebarea cea mai importantă vizează ce anume ne învaţă aceasta, ce deschideri prefigurează, iar nu limitele, riscurile sale etc. Din acest punct de vedere, se cuvine mai întâi precizat că Internetul este un nou mijloc de comunicare, care se alătură cărţii, presei scrise, radioului, filmului, televiziunii. Vom vedea dacă el va reuşi să ocupe un loc dominant, aşa cum s-a întâmplat cu fiecare nou mijloc de comunicare în masă, la scurt timp după apariţie. De ce este importantă această precizare? Pentru că se pot identifica tendinţe de oarecare separare a Internetului de mijloacele de comunicare „clasice“, de elogiere şi supraelogiere a Internetului, deoarece favorizează tipuri de comunicare pe care celelalte mijloace structural nu le pot stimula. Într-adevăr, Internetul prilejuieşte o comunicare interactivă, autonomizează schimbul de mesaje, creează condiţii pentru comunicarea între indivizi etc. Aceasta este noutatea sa în planul comunicării. Nu este nici un fel de îndoială că, în timp, acest lucru nu va rămâne fără urmări. Aşa cum tiparul a contribuit la triumful individualismului, este probabil ca Internetul să creeze posibilităţi alternative faţă de comunicarea în masă, să ofere condiţii pentru particularizarea informaţiei şi a comunicării, proces greu de conceput în cadrul media clasice. Acest lucru nu legitimează încercările de contrapunere a noilor media celorlalte mijloace de comunicare în masă. Există în acest demers o supralicitare a virtuţilor reale, dar insuficient sondate şi cercetate, ale Internetului, corelativ cu o îngroşare vizibilă a riscurilor şi defectelor comunicării de masă. Mass media sunt considerate intrinsec periculoase, iar noile tehnologii înzestrate cu toate virtuţile: individualizarea alegerii, meniu mai larg de opţiuni, comportament activ, inteligenţă a consumului etc. Or comunicarea individuală, cu particularităţile şi calităţile ei, nu poate fi în nici un fel contrapusă comunicării de masă. Ele sunt tipuri diferite ale aceleiaşi activităţi: activitatea de comunicare. Sunt lucruri particulare care le individualizează, dar sunt şi multe altele care le leagă şi le unifică. O altă precizare care s-ar cuveni făcută priveşte raportul dintre globalizare şi interes local (naţional, regional) în procesul de comunicare. Internetul este cel mai adesea văzut ca un instrument ideal pentru favorizarea tendinţelor globaliste în domeniul comunicării. Într-adevăr, el favorizează comunicarea transfrontalieră, fluxurile de informaţii internaţionale. Dar dacă tehnica este globală, dacă există mijloace de comunicare mai bine adaptate transmiterii operative a unor informaţii cu valoare mai generală, care interesează cercuri largi de persoane, aceasta nu
Noile media 71 înseamnă că şi comunicarea ca atare se globalizează, se reduce doar la acele elemente, într-adevăr reale, care sunt asemănătoare, aici, ca şi în SUA sau Brazilia. Comunicarea înseamnă gânduri, simboluri, valori, preocupări, idei. După cum se poate omeneşte prevedea, conţinutul comunicării va fi întotdeauna preponderent particular; în contextul de faţă, naţional, zonal, regional. Ceea ce nu înseamnă că nu avem de-a face, într-o măsură din ce în ce mai mare, şi cu probleme comune, similare, care generează preocupări comune/similare, fluxuri de comunicare internaţionale. Comunicarea este un proces mai complex, care nu se reduce şi nu poate fi redus la schimb de imagini, de informaţii şi chiar baze de date. În sfârşit, chiar dacă ne ocupăm de comunicare, nu putem să nu remarcăm o anumită exacerbare a importanţei sale, transformarea ei într-o anumită ideologie (supralicitarea virtuţilor Internetului se încadrează în această tendinţă). De o importanţă ieşită din comun, comunicarea pune în legătură, prilejuieşte schimb de mesaje, optimizează fluxuri, transmite informaţii. Comunicarea este bogată dacă sursele (oameni, grupuri, colectivităţi), dacă domeniile despre care informează sunt prospere, concentrează un potenţial de interes. Chiar dacă are şi o existenţă de sine stătătoare şi alcătuieşte un domeniu social cu identitate proprie, totuşi raţiunea de a fi a comunicării este să medieze, şi nu să se substituie. Semnalăm acest lucru deoarece există tendinţa, observată şi de Dominique Wolton, ca activitatea de comunicare să se substituie unor mari surse de valori: ştiinţa, politica şi religia. Comunicarea tinde să se substituie acestor surse de valori aflate în criză din cel puţin trei motive. Comunicarea atinge ansamblul raporturilor sociale, devenind un principiu de organizare socială; pare mai puţin ameninţătoare decât ştiinţa, mai deschisă decât religia şi mai puţin înşelătoare decât politica; există, simultan, tendinţa de a uita cât de imperfectă şi de dificilă rămâne comunicarea şi de a considera că performanţele tehnice ale noilor media pot să suplinească problemele reale aflate la originea dificultăţilor cu care se confruntă aceste domenii. 3.6. Paradoxul abundenţei Progresele tehnologice spectaculoase au mai avut un efect important. Ele au favorizat producerea unui volum imens de informaţii, a unor informaţii ieftine şi accesibile, asigurând totodată transportul lor rapid, aproape instantaneu, în orice colţ al lumii. Societatea informaţională este o societate traversată de reţele electronice de informaţii şi de comunicare, o societate care alocă o bună parte din resursele sale producerii de informaţie, deoarece îşi dă seama că informaţia devine principala materie primă a propriei dezvoltări. Oferta de informaţie creşte într-un procent de 8- 10% anual. Ceea ce înseamnă dublarea sa la fiecare 5-6 ani. Este un ritm imposibil de acoperit de către fiinţa umană. În acelaşi timp, cresc spectaculos posibilităţile de acces. Ştim sau putem şti în orice moment o mulţime de lucruri despre aproape orice. Apare ceea ce literatura de specialitate numeşte „paradoxul abundenţei“ .
Page 1 and 2:
Argument Epoca modernă consemneaz
Page 3:
Argument 13 cuvinte, mesajul nu se
Page 6 and 7:
16 Mass media şi societatea şi el
Page 8 and 9:
18 Mass media şi societatea „oam
Page 10 and 11: 20 Mass media şi societatea topeş
Page 12 and 13: 22 Mass media şi societatea stări
Page 14 and 15: 24 Mass media şi societatea opinia
Page 16 and 17: 26 Mass media şi societatea o surs
Page 18 and 19: 28 Mass media şi societatea nimeni
Page 20 and 21: 30 Mass media şi societatea ce am
Page 22 and 23: 32 Mass media şi societatea Evolu
Page 24 and 25: 34 Mass media şi societatea satura
Page 26 and 27: 36 Viitorul statut al Algeriei Mass
Page 28 and 29: 38 Mass media şi societatea Cu 37%
Page 30 and 31: 40 Mass media şi societatea Cartea
Page 32 and 33: 42 Mass media şi societatea născu
Page 34 and 35: 44 2.5. Presa scrisă Mass media ş
Page 36 and 37: 46 Mass media şi societatea cetă
Page 38 and 39: 48 Mass media şi societatea social
Page 40 and 41: 50 Mass media şi societatea Este o
Page 42 and 43: 52 Mass media şi societatea rapid
Page 44 and 45: 54 Mass media şi societatea catoli
Page 46 and 47: 56 2.17. Colonizarea Europei de că
Page 48 and 49: 58 Mass media şi societatea mijloc
Page 50 and 51: 60 Mass media şi societatea ştim/
Page 52 and 53: 62 Mass media şi societatea permit
Page 54 and 55: 64 3.2. De la ARPANET la INTERNET M
Page 56 and 57: 66 Mass media şi societatea saluta
Page 58 and 59: 68 Mass media şi societatea cietat
Page 62 and 63: 72 Mass media şi societatea Supraa
Page 64 and 65: 74 Mass media şi societatea cunoas
Page 66 and 67: 4. Apariţia unui nou câmp al comu
Page 68 and 69: 78 Mass media şi societatea Mead,
Page 70 and 71: 80 Mass media şi societatea autono
Page 72 and 73: 82 Mass media şi societatea naşte
Page 74 and 75: 84 Mass media şi societatea contex
Page 76 and 77: 86 Mass media şi societatea genă,
Page 78 and 79: 88 Mass media şi societatea comple
Page 80 and 81: 90 Mass media şi societatea inform
Page 82 and 83: 92 Mass media şi societatea din gr
Page 84 and 85: 94 5.2. Propaganda: un act de persu
Page 86 and 87: 96 Mass media şi societatea Aşa c
Page 88 and 89: 98 Mass media şi societatea duse d
Page 90 and 91: 100 Mass media şi societatea emisi
Page 92 and 93: 102 Mass media şi societatea îşi
Page 94 and 95: 104 Mass media şi societatea cepţ
Page 96 and 97: 106 Mass media şi societatea prin
Page 98 and 99: 108 Mass media şi societatea inter
Page 100 and 101: 110 Mass media şi societatea umane
Page 102 and 103: 112 Mass media şi societatea b)
Page 104 and 105: 114 Mass media şi societatea exist
Page 106 and 107: 116 Mass media şi societatea d) Me
Page 108 and 109: 118 Mass media şi societatea Model
Page 110 and 111:
120 Mass media şi societatea Fondu
Page 112 and 113:
122 Mass media şi societatea Prime
Page 114 and 115:
124 Mass media şi societatea plict
Page 116 and 117:
126 Mass media şi societatea cât
Page 118 and 119:
7. Persuasiunea - examenul cel mai
Page 120 and 121:
130 Mass media şi societatea japon
Page 122 and 123:
132 Mass media şi societatea d) da
Page 124 and 125:
134 Mass media şi societatea Alte
Page 126 and 127:
136 Mass media şi societatea iniţ
Page 128 and 129:
138 7.9. Un program de cercetare a
Page 130 and 131:
140 Mass media şi societatea În v
Page 132 and 133:
142 Mass media şi societatea Când
Page 134 and 135:
144 Mass media şi societatea asupr
Page 136 and 137:
146 Mass media şi societatea răsp
Page 138 and 139:
148 Mass media şi societatea obţi
Page 140 and 141:
150 Mass media şi societatea Într
Page 142 and 143:
152 Mass media şi societatea Repre
Page 144 and 145:
154 Mass media şi societatea Ilust
Page 146 and 147:
156 Mass media şi societatea au fo
Page 148 and 149:
158 Mass media şi societatea expri
Page 150 and 151:
160 Mass media şi societatea bine,
Page 152 and 153:
162 Mass media şi societatea proie
Page 154 and 155:
164 Mass media şi societatea infor
Page 156 and 157:
166 Mass media şi societatea difuz
Page 158 and 159:
168 Mass media şi societatea expun
Page 160 and 161:
170 Mass media şi societatea Model
Page 162 and 163:
172 Mass media şi societatea Obiec
Page 164 and 165:
174 Mass media şi societatea Două
Page 166 and 167:
176 Mass media şi societatea care
Page 168 and 169:
9. Descoperirea publicului care jud
Page 170 and 171:
180 Mass media şi societatea a) Me
Page 172 and 173:
182 Mass media şi societatea foloa
Page 174 and 175:
184 9.5. Televiziunea, noul simbol
Page 176 and 177:
186 Mass media şi societatea descr
Page 178 and 179:
188 Mass media şi societatea 4) ma
Page 180 and 181:
190 Mass media şi societatea socia
Page 182 and 183:
192 Mass media şi societatea Rela
Page 184 and 185:
194 Mass media şi societatea recom
Page 186 and 187:
196 Mass media şi societatea Aceas
Page 188 and 189:
198 Mass media şi societatea este
Page 190 and 191:
200 Mass media şi societatea cresc
Page 192 and 193:
202 Sursa: D. McQuail, S. Windahl,
Page 194 and 195:
204 Mass media şi societatea deose
Page 196 and 197:
206 Mass media şi societatea şi c
Page 198 and 199:
208 Mass media şi societatea geri
Page 200 and 201:
210 10.10. Cât timp şi cât de mu
Page 202 and 203:
11. Media cultivă opinii aşa cum
Page 204 and 205:
214 Mass media şi societatea preze
Page 206 and 207:
216 Mass media şi societatea în
Page 208 and 209:
218 Mass media şi societatea portr
Page 210 and 211:
220 11.6. A trăi într-o epocă a
Page 212 and 213:
222 Mass media şi societatea curen
Page 214 and 215:
224 Mass media şi societatea a cee
Page 216 and 217:
226 Mass media şi societatea În o
Page 218 and 219:
228 Mass media şi societatea de a
Page 220 and 221:
230 Mass media şi societatea indiv
Page 222 and 223:
12. Oamenii se tem de izolare mai m
Page 224 and 225:
234 Mass media şi societatea Cerce
Page 226 and 227:
236 Mass media şi societatea Madis
Page 228 and 229:
238 Mass media şi societatea fenom
Page 230 and 231:
240 Mass media şi societatea antic
Page 232 and 233:
242 Mass media şi societatea func
Page 234 and 235:
244 Mass media şi societatea Deci
Page 236 and 237:
246 Mass media şi societatea Pe de
Page 238 and 239:
248 Mass media şi societatea media
Page 240 and 241:
250 Mass media şi societatea înco
Page 242 and 243:
252 Mass media şi societatea inter
Page 244 and 245:
254 Mass media şi societatea „Ex
Page 246 and 247:
256 Mass media şi societatea ea nu
Page 248 and 249:
258 Mass media şi societatea probl
Page 250 and 251:
260 Mass media şi societatea imagi
Page 252 and 253:
262 Mass media şi societatea altul
Page 254 and 255:
264 13.12. Adevăraţii gatekeeper-
Page 256 and 257:
266 Mass media şi societatea indiv
Page 258 and 259:
268 Mass media şi societatea dacă
Page 260 and 261:
Bibliografie 1. Altschull, Herbert
Page 262 and 263:
272 Mass media şi societatea Zilma
Page 264 and 265:
274 Mass media şi societatea 77. R
Page 266 and 267:
2.4. Opinia publică nu urmează
Page 268 and 269:
7.8. Cine modelează mai mult: argu
Page 270 and 271:
11.12. Televiziunea duce la instaur
Page 272:
La Editura Comunicare.ro au mai ap
show all

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?