04.06.2013 Views

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

50<br />

Mass media şi societatea<br />

Este o tendinţă ce se va accentua în perioada postbelică, numai că, <strong>de</strong> data aceasta,<br />

protagonistul va fi televiziunea. Declinul presei scrise, instalat după încheierea<br />

primului război mondial, pare a fi <strong>de</strong> durată. În cadrul acestei tendinţe <strong>de</strong> ansamblu<br />

i<strong>de</strong>ntificăm şi evoluţii inegale, care în<strong>de</strong>amnă la o abordare nuanţată şi pru<strong>de</strong>ntă.<br />

Ţara în care <strong>de</strong>clinul <strong>de</strong> care am amintit este cel mai vizibil rămâne Franţa. În<br />

această ţară, în anii dinaintea Primului Război Mondial, erau 70 <strong>de</strong> cotidiane, pentru<br />

ca, în 1953, numărul lor să scadă la 12; astăzi, în Franţa apar doar 10 cotidiane.<br />

Semnificative în această privinţă sunt şi tirajele. Înainte <strong>de</strong> Primul Război Mondial,<br />

tirajele cotidianelor se ridicau la 5,5 milioane, au atins cifra record <strong>de</strong> 6,5 milioane<br />

în pragul celui <strong>de</strong>-al doilea, pentru ca, după aceea, să se instaleze un <strong>de</strong>clin <strong>de</strong><br />

durată: în 1959, 4,3 milioane, în 1969, 4,5 milioane, în 1975, 3,1 milioane, în 1980,<br />

2,9 milioane, în 1991, 2,5 milioane. Presa regională sca<strong>de</strong> şi ea, chiar dacă nu a<br />

înregistrat un <strong>de</strong>clin <strong>de</strong> aceleaşi proporţii. Demn <strong>de</strong> subliniat este că, din punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re al numărului total <strong>de</strong> exemplare la mia <strong>de</strong> locuitori, în Franţa cifrele sunt <strong>de</strong><br />

două ori mai mici <strong>de</strong>cât în Germania, Belgia, Marea Britanie ori SUA (Jean-Nöel<br />

Jeanneney, op. cit., p. 208).<br />

În SUA, cifrele rămân oarecum stabile (din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al tirajului, situaţia<br />

este mult mai bună <strong>de</strong>cât în Franţa: 60 milioane <strong>de</strong> exemplare raportate la 250 milioane<br />

<strong>de</strong> locuitori). În Germania, presa cotidiană a crescut până în 1968, dată după<br />

care intervine o stabilizare: în 1968, 23 milioane, în 1980, 27 milioane, în 1993, 25<br />

milioane. Notă cu totul aparte face, în acest context, Japonia, un<strong>de</strong> consemnăm o<br />

creştere constantă după cel <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial: 27 milioane în 1950, 68<br />

milioane în 1986 şi 71 milioane în 1993. Japonia face notă aparte şi din alt punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re: tirajele nespus <strong>de</strong> mari ale unor cotidiane, neîntâlnite în alte ţări, cu o<br />

populaţie mai numeroasă <strong>de</strong>cât Japonia. Trei cotidiane din această ţară <strong>–</strong> Mainichi<br />

Shimbun, cu 6 milioane, Yomiuri Shimbun, cu 14 milioane, Asahi Shimbun, cu 12,6<br />

milioane <strong>–</strong> <strong>de</strong>ţin cam 50% din totalul tirajelor presei zilnice.<br />

2.11. Revanşa periodicelor<br />

Există o tendinţă în domeniul presei scrise, pe care o întâlnim în toate ţările, îndreptăţindu-ne<br />

să discutăm <strong>de</strong> un fenomen general, anume prosperitatea presei<br />

periodice. Este a<strong>de</strong>vărat că, în această privinţă, Franţa se situează la polul opus faţă<br />

<strong>de</strong> modul cum se plasa la cotidiane. Periodicele cele mai prospere sunt în Franţa,<br />

între ele numărându-se Le Nouvel Observateur, Paris Match, L’Express, întemeiată<br />

<strong>de</strong> Jean-Jacques Servan Schreiber. „JJSS“ îl trimite pe fratele său în SUA pentru a<br />

<strong>de</strong>prin<strong>de</strong> tehnicile americane <strong>de</strong> a scoate o revistă. Concomitent, atrage personalităţi<br />

<strong>de</strong> primă mărime ale Franţei să colaboreze la revistă: Sartre, Malraux, François<br />

Mauriac. Acesta din urmă chiar părăseşte Le Figaro pentru a ţine în revista condusă<br />

<strong>de</strong> J.-J. Servan Schreiber o rubrică permanentă. Cert este că la începutul anilor ’90<br />

în Franţa se vin<strong>de</strong>au <strong>de</strong> două ori mai multe periodice la mia <strong>de</strong> locuitori <strong>de</strong>cât în<br />

Marea Britanie, Italia, Spania.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!