Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

50
Mass media şi societatea
Este o tendinţă ce se va accentua în perioada postbelică, numai că, de data aceasta,
protagonistul va fi televiziunea. Declinul presei scrise, instalat după încheierea
primului război mondial, pare a fi de durată. În cadrul acestei tendinţe de ansamblu
identificăm şi evoluţii inegale, care îndeamnă la o abordare nuanţată şi prudentă.
Ţara în care declinul de care am amintit este cel mai vizibil rămâne Franţa. În
această ţară, în anii dinaintea Primului Război Mondial, erau 70 de cotidiane, pentru
ca, în 1953, numărul lor să scadă la 12; astăzi, în Franţa apar doar 10 cotidiane.
Semnificative în această privinţă sunt şi tirajele. Înainte de Primul Război Mondial,
tirajele cotidianelor se ridicau la 5,5 milioane, au atins cifra record de 6,5 milioane
în pragul celui de-al doilea, pentru ca, după aceea, să se instaleze un declin de
durată: în 1959, 4,3 milioane, în 1969, 4,5 milioane, în 1975, 3,1 milioane, în 1980,
2,9 milioane, în 1991, 2,5 milioane. Presa regională scade şi ea, chiar dacă nu a
înregistrat un declin de aceleaşi proporţii. Demn de subliniat este că, din punct de
vedere al numărului total de exemplare la mia de locuitori, în Franţa cifrele sunt de
două ori mai mici decât în Germania, Belgia, Marea Britanie ori SUA (Jean-Nöel
Jeanneney, op. cit., p. 208).
În SUA, cifrele rămân oarecum stabile (din punctul de vedere al tirajului, situaţia
este mult mai bună decât în Franţa: 60 milioane de exemplare raportate la 250 milioane
de locuitori). În Germania, presa cotidiană a crescut până în 1968, dată după
care intervine o stabilizare: în 1968, 23 milioane, în 1980, 27 milioane, în 1993, 25
milioane. Notă cu totul aparte face, în acest context, Japonia, unde consemnăm o
creştere constantă după cel de-al Doilea Război Mondial: 27 milioane în 1950, 68
milioane în 1986 şi 71 milioane în 1993. Japonia face notă aparte şi din alt punct de
vedere: tirajele nespus de mari ale unor cotidiane, neîntâlnite în alte ţări, cu o
populaţie mai numeroasă decât Japonia. Trei cotidiane din această ţară – Mainichi
Shimbun, cu 6 milioane, Yomiuri Shimbun, cu 14 milioane, Asahi Shimbun, cu 12,6
milioane – deţin cam 50% din totalul tirajelor presei zilnice.
2.11. Revanşa periodicelor
Există o tendinţă în domeniul presei scrise, pe care o întâlnim în toate ţările, îndreptăţindu-ne
să discutăm de un fenomen general, anume prosperitatea presei
periodice. Este adevărat că, în această privinţă, Franţa se situează la polul opus faţă
de modul cum se plasa la cotidiane. Periodicele cele mai prospere sunt în Franţa,
între ele numărându-se Le Nouvel Observateur, Paris Match, L’Express, întemeiată
de Jean-Jacques Servan Schreiber. „JJSS“ îl trimite pe fratele său în SUA pentru a
deprinde tehnicile americane de a scoate o revistă. Concomitent, atrage personalităţi
de primă mărime ale Franţei să colaboreze la revistă: Sartre, Malraux, François
Mauriac. Acesta din urmă chiar părăseşte Le Figaro pentru a ţine în revista condusă
de J.-J. Servan Schreiber o rubrică permanentă. Cert este că la începutul anilor ’90
în Franţa se vindeau de două ori mai multe periodice la mia de locuitori decât în
Marea Britanie, Italia, Spania.