Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

240
Mass media şi societatea
anticipa tendinţele în ceea ce priveşte opinia, precum şi la competenţa extraordinară
care caracterizează această abilitate pot fi întâlnite şi în studiul lui Lazarsfeld cu
privire la efectele campaniei electorale. În „Prefaţa“ la cea de-a doua ediţie a cărţii
People’s Choice, Lazarsfeld relatează că o parte dintre întrebări au avut în vedere
aşteptările votanţilor cu privire la cine va câştiga. Răspunsurile au arătat un fapt
semnificativ: cei care nu aveau o intenţie de vot cristalizată aveau o aşteptare bine
definită în legătură cu învingătorul; iar „aşteptările şi previziunile exprimate chiar
de nehotărâţi nu erau hazardate şi, de cele mai multe ori, exprimau tendinţele dominante
în mediul lor social“ (s. n.).
În plus faţă de descoperirea abilităţii de a percepe climatul opiniei, trebuia testată
şi o altă premisă, aceea că oamenii îşi adaptează comportamentul în funcţie de
vigoarea sau, dimpotrivă, slăbiciunea percepute ale unei opinii. Pentru aceasta, în
sondajele de opinie efectuate de acelaşi institut a fost introdusă întrebarea: „imaginaţi-vă
că trebuie să efectuaţi o călătorie de 5 ore cu trenul şi în compartiment se
află o femeie care consideră că…“. Din acest punct, întrebarea se diferenţia; spre
exemplu, femeile care, la o întrebare anterioară, răspunseseră că bătutul copiilor
este o metodă greşită erau confruntate cu o femeie care aproba o astfel de metodă,
cele care la întrebarea anterioară susţinuseră metoda erau confruntate cu opinia
contrară. Situaţia imaginată avea acelaşi sfârşit: „Sunteţi dispusă să vorbiţi cu
această femeie pentru a-i cunoaşte mai bine poziţia sau consideraţi că nu merită
efortul?“ Acest tip de test a fost repetat şi pentru alte teme, cum ar fi: problemele
rasiale în Africa de Sud, concubinajul, consumul de droguri.
Cercetările au dorit să releve diferenţe în ceea ce priveşte disponibilitatea celor
două grupuri de a-şi susţine şi promova public opiniile, dacă grupul mai entuziast
în a-şi apăra opiniile exercită o mai mare influenţă asupra celorlalţi, care tind să se
ralieze acestei opinii aparent dominante. Cu alte cuvinte, care este importanţa
corelaţiei dintre aprecierea repartiţiei opiniilor în viitor şi aprecierea lor prezentă. În
urma cercetărilor, Neumann a desprins patru tendinţe (în I. Drăgan, Paradigme ale
comunicării de masă, p. 286):
1. Dacă o majoritate este considerată minoritate, în viitor va cunoaşte un declin.
2. Dacă o minoritate este percepută ca majoritate, va înregistra un proces de extindere.
3. Dacă membrii unei majorităţi nu prevăd/nu au încredere în menţinerea opiniei
majoritare şi în viitor, opinia respectivă va cunoaşte o tendinţă de scădere; dacă
membrii unei majorităţi au încredere că, şi pe viitor, opinia lor va fi majoritară,
respectiva opinie este foarte greu de schimbat; în schimb, dacă sporeşte incertitudinea
cu privire la ceea ce este sau va deveni opinia dominantă, aceasta este vulnerabilă
la schimbare, va intra în declin.
4. Dacă două grupuri se deosebesc net în ceea ce priveşte disponibilitatea de
a-şi exprima public punctul de vedere, acela al cărui disponibilitate este mai puternică
va deveni, în timp, dominant.
Deci capacitatea unui grup de a anticipa care dintre opinii câştigă sau pierd
teren, de a evalua perspectivele de viitor ale acestora are o importanţă deosebită