Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Schimbare <strong>de</strong> paradigmă în comunicarea <strong>de</strong> masă<br />
8.13. Studiul Decatur <strong>–</strong> re<strong>de</strong>scoperirea grupurilor mici<br />
Declanşată sub auspiciile Biroului <strong>de</strong> Cercetare Socială Aplicată, noua cercetare<br />
a mers mai în profunzime în ceea ce priveşte fluxul comunicării în doi paşi, cine<br />
sunt li<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> opinie şi care este influenţa lor asupra grupului. Proiectată în 1944,<br />
cercetarea s-a <strong>de</strong>sfăşurat efectiv în 1945. Rezultatele finale au fost publicate zece<br />
ani mai târziu, în cartea Personal Influence: The Part Played by People in the Flow<br />
of Communication, <strong>de</strong> Elihu Katz şi Paul Lazarsfeld.<br />
Concluziile au fost facilitate şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea rapidă a teoriilor cu privire la<br />
grupurile mici, studiul acestor grupuri <strong>de</strong>venind premisă a modului în care este<br />
gândit procesul comunicării <strong>de</strong> masă. Studiul anterior arătase că nu trebuie ignorată<br />
semnificaţia legăturilor sociale dintre oameni, că acestea sunt cruciale pentru filtrarea<br />
şi interpretarea mesajului, influenţând inclusiv <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a te comporta într-un<br />
fel sau altul, ca urmare a expunerii la un astfel <strong>de</strong> mesaj, că familia şi prietenii sunt<br />
cele mai importante componente în a doua treaptă a comunicării.<br />
Există un studiu celebru, cunoscut sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> „Studiul Hawthorne“ în<br />
care se arătase că muncitorii nu acţionează într-o manieră individualistă pentru a<br />
maximiza recompensele, ci îşi ajustează volumul <strong>de</strong> muncă şi în funcţie <strong>de</strong> normele<br />
şi aşteptările colegilor <strong>de</strong> muncă, mai ales ale celor cu care întreţin legături strânse.<br />
Capacitatea grupului <strong>de</strong> a contribui la „construirea realităţii sociale“ fusese surprinsă<br />
şi <strong>de</strong> Kurt Lewin: „experimentele care au vrut să arate legătura dintre memorizare<br />
şi presiunea grupului asupra individului arată că ceea ce constituie realitate<br />
pentru individ este, în mare măsură, <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> ce este acceptat ca realitate<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social […]. Realitatea nu este ceva absolut, ci diferă <strong>de</strong> la un<br />
grup <strong>de</strong> apartenenţă la altul“ (în S. A. Lowery, M. DeFleur, Milestones in Mass<br />
Communication Research. Media Effects, p. 194). Deci realitatea este construită în<br />
câmp social, este o realitate pe care o împărtăşim şi o folosim pentru a umple cu<br />
conţinut anumite etichete (acestea sunt i<strong>de</strong>ile care vor sta, ulterior, la baza teoriei<br />
înţelesului a lui DeFleur).<br />
Katz şi Lazarsfeld subliniază că <strong>de</strong>mersul lor este <strong>de</strong> fapt o re<strong>de</strong>scoperire a<br />
grupurilor mici, al căror rol este indispensabil pentru <strong>de</strong>scifrarea modului în care<br />
individul primeşte mesajul media. Prin urmare, „cercetarea ulterioară trebuie să<br />
pornească, în primul rând, <strong>de</strong> la investigarea sistematică a proceselor zilnice care<br />
influenţează individul şi, în al doilea rând, <strong>de</strong> la studierea punctelor <strong>de</strong> întâlnire<br />
dintre aceste influenţe <strong>de</strong> zi cu zi şi mass media“ (în S. A. Lowery, M. L. DeFleur,<br />
Milestones in Mass Communication Research. Media Effects, p. 195)<br />
Studiul Decatur cu privire la li<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> opinie s-a concentrat pe relevarea rolului<br />
pe care îl joacă li<strong>de</strong>rii informali în procesul <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziei în 4 aspecte ale vieţii<br />
zilnice: cumpărarea <strong>de</strong> alimente şi produse casnice, problemele legate <strong>de</strong> modă<br />
(îmbrăcăminte, coafură, cosmetică), problemele <strong>de</strong> interes public şi filmele. Alegerea<br />
acestor domenii s-a făcut avându-se în ve<strong>de</strong>re că, aici, <strong>de</strong>ciziile trebuie luate<br />
aproape zilnic şi că există multe variante între care se poate face alegerea.<br />
171