Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

134
Mass media şi societatea
Alte corelaţii sau ipoteze. Opiniile nu au fost adoptate imediat după vizionare
deoarece putea să existe suspiciunea că sunt propagate de o sursă partizană. Cum se
va exprima Hovland mai târziu (Communication and Persuasion, p. 258), sleeper
effect înlocuieşte, treptat, „efectul de credibilitate, de prestigiu“. În al doilea rând,
uitarea informaţiilor, a datelor, a detaliilor reprezintă ceva firesc, dar intepretarea
lor urmează un alt traseu, oamenii pot să ajungă mai târziu la înţelesul conţinutului
care a fost uitat atunci când respectivul înţeles capătă relevanţă într-un nou context.
În al treilea rând, efectul s-a dovedit vizibil în cazul opiniilor mai generale, care se
refereau la teme nu foarte exact delimitate. Opiniile care se bazează pe informaţii
exacte sunt uitate, sau aderenţa la ele scade, cele care pornesc de la lucruri generale
pot duce la efecte întârziate sau chiar amplificate.
Mai ales în ceea ce priveşte corelaţia dintre sleeper effect şi predispoziţia
persoanei de a accepta o anumită opinie, cercetările ulterioare, desfăşurate de către
Hovland la Universitatea Yale, au relevat lucruri interesante. Pe baza acestor
cercetări, Hovland interpretează astfel rolul grupului şi al predispoziţiilor în activarea,
conştientizarea aderenţei la o anumită opinie: Persoanele care şi-au amplificat
aderenţa la opinia avută în vedere de comunicator sau care au devenit conştiente
mai tărziu că împărtăşesc o astfel de opinie aparţin grupurilor în care majoritatea
are deja o raportare favorabilă la respectiva problemă. Unei persoane i se prezintă
o opinie; la momentul T1, imediat după ce i s-a făcut prezentarea, nu există
indicii că ar fi fost influenţată în vreun fel, că ar începe să fie de acord cu opinia
respectivă, dar acest efect poate fi detectat după o perioadă de timp (T2). Sleeper
effect (efectul întârziat) se obţine mai cu seamă în rândul persoanelor aparţinând
unui grup care acceptă să se discute favorabil despre o anumită temă sau opinie.
Efectul întârziat se obţine (şi) ca urmare a discuţiilor interpersonale, sub presiunea
grupului, care acţionează ca un fel de gatekeeper pentru temele/opiniile puse în circulaţie.
Conversaţiile care au loc în interiorul grupului „trezesc“ membrul grupului
respectiv, îl determină să îşi cristalizeze o opinie, să devină conştient de ea.
Persoanele asupra cărora nu a fost identificat sleeper effect aparţineau grupurilor
în care nu exista o astfel de raportare favorabilă a majorităţii membrilor. Soldaţii,
aparţinând diverselor grupuri, nu s-au gândit niciodată la o problemă sau alta până
în momentul vizionării, acest eveniment fiind motorul care a pus în mişcare discuţiile,
meditaţiile pe marginea acelui subiect. Grupul de care aparţineau în virtutea
nivelului de instruire şi a fundalului social a hotărât dacă mesajul filmului să fie amplificat
prin conversaţie, dacă repetarea lui reprezintă un comportament de respins
sau, dimpotrivă, de apreciat (Communication and Persuasion, p. 261).