Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Atotputernicia media<br />
vizionat <strong>de</strong> 434 <strong>de</strong> elevi <strong>de</strong> liceu din Crystal Lake (Illinois), s-a înregistrat o schimbare,<br />
<strong>de</strong> asemenea semnificativă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re statistic, a atitudinii faţă <strong>de</strong><br />
negri, <strong>de</strong> data aceasta în direcţie negativă.<br />
c) Impactul asupra standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> moralitate<br />
S-a dovedit că multe dintre scenele prezentate în filme sunt în contradicţie cu<br />
obiceiurile şi standar<strong>de</strong>le diferitelor grupuri cercetate. Mass media nu reflectă<br />
realitatea, ci pot să meargă în paralel cu aceasta, să o <strong>de</strong>formeze, chiar să o contrazică.<br />
Deci, concepţia <strong>de</strong>spre „presa ca oglindă realităţii“ nu reprezintă <strong>de</strong>cât o<br />
ficţiune, un i<strong>de</strong>al iluminist.<br />
d) Media şi comportamentul<br />
Impactul mass media asupra comportamentului a reprezentat preocuparea<br />
centrală a studiului, mai ales că fanii cinematografului aveau o reputaţie mai<br />
proastă în comparaţie cu cea a copiilor care nu frecventau <strong>de</strong>s cinematograful.<br />
Unele studii chiar acordaseră credit i<strong>de</strong>ii că filmele stimulează comportamentul<br />
antisocial al copiilor.<br />
Herbert Blumer se concentrează pe cercetarea comportamentului zilnic, folosind<br />
metoda autobiografică, pentru a surprin<strong>de</strong> modul în care filmele influenţează<br />
alegerea vestimentaţiei, concepţiile <strong>de</strong>spre relaţiile dintre sexe, raportarea la grup.<br />
Concluzia: filmele constituie o sursă <strong>de</strong> inspiraţie a comportamentului; în unele<br />
cazuri se poate vorbi chiar <strong>de</strong> imitaţie. Pentru adolescenţi, filmele reprezintă a<strong>de</strong>vărate<br />
şcoli <strong>de</strong> etichetă, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> pot să extragă informaţii <strong>de</strong>spre bunele maniere,<br />
stiluri <strong>de</strong> îmbrăcăminte, <strong>de</strong> coafură, comportamentul proiectat pe peliculă fiind<br />
consi<strong>de</strong>rat esenţial pentru succesul în viaţa socială. Filmele sunt capabile <strong>de</strong> a crea,<br />
promova şi impune stereotipuri <strong>de</strong>spre grupurile etnice şi rasiale, raportarea la<br />
infractori şi la eroi, la săraci şi bogaţi. Imaginile din filme constituie nu numai o<br />
bază pentru formarea credinţelor cu privire la problemele <strong>de</strong> interes social, dar şi<br />
a<strong>de</strong>vărate îndreptare pentru comportamentul zilnic al individului.<br />
Studiile lui Herbert Blumer <strong>de</strong>spre comportamentul imitativ, reunite în cartea<br />
The Movies and Conduct, sunt importante mai ales pentru că anticipează teorii cu<br />
privire la mass media, precum:<br />
<strong>–</strong> teoria portretizărilor;<br />
<strong>–</strong> teoria mo<strong>de</strong>lării;<br />
<strong>–</strong> teoria construirii înţelesului social: media sunt influente în mo<strong>de</strong>larea imaginilor<br />
pe care oamenii şi le formează <strong>de</strong>spre lume şi a liniilor mari <strong>de</strong> comportament.<br />
Aprecierile în legătură cu cercetările lui Blumer pot fi generalizate, într-o oarecare<br />
măsură, la nivelul întregului corp <strong>de</strong> studii, chiar dacă, aşa cum semnala<br />
Everett Rogers, rezultatele ca atare ale cercetării au fost interpretate într-o manieră<br />
ostilă industriei cinematografului. Cărţile au respectat, în general, standar<strong>de</strong>le stilului<br />
ştiinţific, dar o broşură <strong>de</strong> popularizare, Our Movie-Ma<strong>de</strong> Children, avea un ton<br />
diferit, alarmist, reţinând doar aspectele cele mai spectaculoase ale cercetării.<br />
121