Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Schimbare de paradigmă în comunicarea de masă
republicani, în timp ce locuitorii oraşelor, către democraţi. Vârsta juca şi ea un rol –
tinerii preferându-i pe democraţi, iar cei mai în vârstă pe republicani.
Fireşte că în cadrul acestor categorii existau deosebiri. De pildă, tinerii protestanţi
erau mai puţin republicani decât protestanţii în vârstă, iar tinerii catolici
mai puţin democraţi decât catolicii în vârstă (în general, tinerii preferă opoziţia indiferent
ce partid se află în opoziţie). Potrivit acestui index, votanţii au fost clasificaţi
în şase categorii: înclinaţii republicane puternice, moderate, slabe, înclinaţii
democrate slabe, moderate, foarte puternice. O persoană era inclusă de la bun început
în prima categorie, dacă era fermier şi de religie protestantă.
IPP nu este la fel de fidel precum un indicator cu multiple corelaţii; el este însă
ilustrativ pentru legătura dintre intenţia de vot şi variabilele care influenţează această
intenţie. Iată reprezentarea grafică a acestui indice, aşa cum este concepută de
autori (p. 26).
Predispoziţii politice
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
26% 27%
74% 73%
predispozitii
republicane
puternice
predispozitii
republicane
moderate
Predispozitii politice
39%
61%
predispozitii
republicane slabe
56%
44%
predispozitii
democrate slabe
70%
30%
83%
17%
predispozitii predispozitii
democrate moderate democrate puternice
voturi pentru republicani voturi pentru democraţi
După cum se poate observa, proporţia de intenţii de vot republicane scade pe
măsură ce intensitatea înclinaţiilor republicane scade. La fel se prezintă situaţia şi
în cazul democraţilor. Acest tabel exprimă „corelaţiile mari“. Lucrurile devin mai
interesante în cazurile – nu puţine – când intervin discordanţe şi conflicte între variabile:
de pildă catolic, dar cu statut economic foarte bun; protestant, dar cu statut
social mai modest. Apare în acest caz ceea ce autorii numesc presiunea încrucişată,
temă pe care vom încerca să o discutăm de sine stătător.
Ar mai fi de menţionat două aspecte care ni se par importante pentru tema de
faţă. Dacă am face o ierarhie a importanţei acestor variabile, cea care exprimă statusul
economico-social este cu deosebire relevantă. În plan politic, o persoană
157