Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

262
Mass media şi societatea
altul, a fenomenelor de care persoane şi grupuri sunt interesate. De la apariţie,
presa a jucat un rol semnificativ în informarea oamenilor. Nou este faptul că
mijloacele de informare s-au diversificat şi alcătuiesc o reţea care instituie un cvasimonopol
asupra informaţiei. Media s-au constituit într-un sistem de informare cu
atribuţii esenţiale în transmiterea unui fond de experienţă, a unui stoc de informaţii
atât de necesar perpetuării societăţii contemporane. În felul acesta, s-a creat un gen
de dependenţă a persoanelor şi grupurilor faţă de media: pentru a-şi îndeplini propriile
scopuri, persoanele şi grupurile au nevoie de informaţia (sau stocul de informaţii)
pusă la dispoziţie de către media.
Aceasta nu înseamnă că media sunt singurul mijloc de informare. Relaţiile
interpersonale, biserica, şcoala continuă să joace un rol foarte important. Marele
avantaj al media este că au ştiut să valorifice cuceririle tehnologice pentru a impune
un tip de primat pe piaţa informaţiei. Din această perspectivă, media oferă, primele,
date, o primă imagine, o primă reprezentare despre ceea ce se întâmplă. Aici marja
de mişcare este mare. Media pot oferi, atât cât le stă în putinţă, informaţii clare, obiective,
precise, şi atunci procesul ulterior de prelucrare şi interpretare este sprijinit de
informaţia corectă; tot aşa cum pot transmite informaţii confuze, ceea ce deschide
calea distorsionărilor de tot felul.
13.11. Meseria de a informa
În noul context, capătă sau ar trebui să capete un relief aparte valoarea de adevăr
a informaţiei apărute în media. O anume evoluţie a presei a făcut, cum remarca
Jean-François Revel, ca dreptul de a exprima opinii (libertatea de expresie) să dobândească
„supremaţia asupra dreptului de a informa“ (Cunoaşterea inutilă, p. 241).
În perioadele de început ale afirmării presei a prevalat libertatea de expresie, pentru
că ea forma miza luptei cu puterea vremii, ea reprezenta măsura emancipării. În
mod firesc, preocuparea dominantă a acelor perioade era posibilitatea de a publica,
dreptul de a exprima o opinie, independent de valoarea ei. Această dispută a dominat
spiritele atât de mult, încât a alimentat o confuzie, „confuzia dintre libertatea de
expresie (care trebuie recunoscută inclusiv mincinoşilor şi nebunilor) şi meseria de a
informa (care-şi are propriile constrângeri)“ (J.-F. Revel, op. cit., p. 234).
Stadiul actual de evoluţie a media – când dreptul la opinie este de mult câştigat
– proiectează o lumină aparte asupra importanţei decisive pe care o deţin informaţia
şi corectitudinea sa nu numai pentru credibilitatea mijloacelor de comunicare
în masă, ci şi pentru soliditatea judecăţii sociale, pentru robusteţea democraţiei şi a
dezbaterii democratice. Totul pledează pentru acest primat al informaţiei corecte.
Dacă informaţia este falsă, dezbaterea devine inutilă, chiar dacă ea cunoaşte o amploare
spectaculoasă. Dacă informaţia este deformată, vom introduce pe canalele
dezbaterii publice elemente care vor altera chiar substanţa confruntărilor şi disputelor.
Înainte de toate, informaţia şi corectitudinea ar trebui să aibă prioritatea
absolută în media.