Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

244
Mass media şi societatea
Deci este vorba mai degrabă de teama de izolare decât de imitaţie sau alte motive.
După cum o indicau şi cei intervievaţi de către Institutul din Allensbach,
eticheta de „conformist“, de „imitator“ pare a fi una confortabilă în comparaţie cu
respingerea, izolarea, stâlpul infamiei.
Cercetătorii au încercat să stimuleze situaţii în care să poată delimita cu mai
multă acurateţe influenţele exercitate de ameninţarea izolării sociale. Un experiment
a avut ca temă fumatul în prezenţa nefumătorilor, o temă potrivită în condiţiile
în care cele două tabere aveau aproximativ aceeaşi forţă în rândul populaţiei
vest-germane. După ce au fost expuşi ameninţării, fumătorii care îşi apăraseră
iniţial dreptul de a fuma au arătat mult mai puţin interes pentru a purta o discuţie pe
această temă. A fost detectată şi tendinţa opusă, ca nefumătorii care, iniţial, erau
mai puţin siguri pe ei, să manifeste o mai mare disponibilitate de a vorbi despre
acest lucru şi de a-şi apăra poziţia.
12.10. Mass media şi spirala tăcerii
Înainte de a discuta rolul pe care îl joacă mass media în punerea în mişcare a
spiralei tăcerii, Neumann aminteşte contribuţiile a doi autori celebri cu privire la
capacitatea presei de a atrage atenţia asupra unor evenimente, Walter Lippmann şi
Niklas Luhmann. În ceea ce-l priveşte pe Lippmann, una dintre cele mai interesante
probleme se referă la percepţia selectivă care reprezintă o sursă de distorsionare
de neevitat atât în procesul de percepere a realităţii, cât şi în relatarea a ceea
ce se întâmplă în realitate: „stereotipurile care se află în centrul codurilor noastre
determină ce fapte vom vedea şi în ce lumină le vom vedea. De aceea, cu cele mai
bune intenţii din lume, politica de ştiri a unui ziar tinde să sprijine politica editorială.
De ce un capitalist vede un set de fapte şi anumite aspecte ale naturii umane,
le vede la propriu, de ce omologul său socialist vede alte fapte şi alte aspecte, de ce
fiecare se consideră unul pe altul demn de dispreţ sau pervers? Nu e decât o
diferenţă de percepţie. Diferenţa e impusă de diferenţa dintre stereotipurile capitaliste
şi socialiste“ (W. Lippmann, Public Opinion, p. 125). Consecinţele acestui
proces de selecţie: imaginile simplificate ale realităţii prezentate de către presă
devin realitate.
Stereotipurile prezintă o importanţă deosebită în contextul teoriei spiralei tăcerii.
Procesul de creare şi de răspândire a opiniei publice este intensificat de
stereotipuri, acestea sunt foarte uzitate în conversaţiile curente şi activează cu
rapiditate asocieri, raportări pozitive sau negative. Stereotipul, fie pozitiv sau
negativ, este atât de concis şi lipsit de ambiguitate încât îi permite oricui să-şi dea
seama când trebuie/poate să vorbească şi când trebuie/poate să păstreze tăcerea. De
aceea, stereotipurile sunt indispensabile pentru a pune în mişcare procesele de conformare
la ceea ce este general acceptat, aprobat.
Cea de-a doua contribuţie îi aparţine autorului Niklas Luhmann. Potrivit acestuia,
opinia publică este cea care selectează problemele de interes. În loc de