Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

22
Mass media şi societatea
stări de spirit, unei abordări mai larg împărtăşite. Contează şi cine anume formulează
respectivul punct de vedere. Credibilitatea persoanei se transferă asupra credibilităţii
aprecierii. Deci, în domeniul opiniei publice, ponderea diferitelor opţiuni şi
curente, evaluările statistice se cer folosite cu mare grijă. Nu pentru că nu ar măsura
exact situaţia la un moment dat, ci pentru că există o dinamică ce îndeamnă la
prudenţă, există evoluţii şi influenţe ce nu-şi pot găsi întemeierea în starea anterioară
a opiniei. Apar prestaţii noi, apar interferenţe noi, există în permanenţă o
diversitate în mişcare.
Am mai menţiona şi faptul extrem de important că, astăzi, un punct de vedere
poate fi preluat de media, difuzat pe o arie largă şi, implicit, legitimat. Aproape nu
mai contează că, iniţial, a fost un simplu punct de vedere. Potenţial vorbind, el se
poate bucura de un impact la care nu spera cu decenii în urmă. Iată de ce ar fi cu
totul inadecvat şi chiar rudimentar să considerăm că opinia publică este un bloc
omogen. Ea este o stare de permanentă confruntare; pe fundalul ei, la un moment
dat, capătă relief anumite idei, evoluţii şi opţiuni care devin astfel dominante. Dar,
prin aceasta, diversitatea nu este în nici un fel distrusă.
O altă caracteristică a opiniei publice ne apare din relaţia sa specială cu atitudinea.
Opinia publică exprimă o luare de atitudine, o poziţie faţă de o situaţie,
faţă de o dezlegare propusă la un moment dat. Rolul atitudinii în cristalizarea
opiniei publice este aşa de mare, încât Harwood L. Childs defineşte opinia publică
drept „expresia verbală a atitudinii“ (op. cit., p. 44). Atitudinile, la rândul lor,
exprimă interese, preferinţe, opţiuni, chiar prejudecăţi. Nu putem sublinia suficient
de pregnant rolul jucat de interes în cristalizarea unei opinii, individuale sau de
grup. Cum se raportează persoanele particulare sau grupurile la o idee, la un program,
la o ofertă socială sau politică? Evident, este vorba despre o evaluare din mai
multe puncte de vedere: al consistenţei, al fundamentării, al rigorii, al credibilităţii
celui sau celor care susţin ideea sau programul respectiv. Dar, întotdeauna, persoane
sau grupuri caută într-o idee sau un program răspunsuri la propriile preocupări
şi interese, aprecierea făcându-se în funcţie de modul cum asigură satisfacerea
acestora.
Constelaţia de interese joacă, de asemenea, un rol foarte important în agregarea
opiniilor individuale în cadrul celor de grup, precum şi a acestora în ceea ce numim
opinie publică. Liantul adevărat al grupurilor sunt interesele transfigurate în atitudini
şi nu avem şanse să înţelegem aşa cum se cuvine modul de constituire a opiniei
publice, curentele şi opţiunile care o compun, dacă nu vom face referire şi la
„materia primă“ predilectă din care răsare opinia – preocupările şi interesele individuale,
de grup sau comunitare.
Opinia este o formă de a pune ordine şi de a sistematiza mulţimea de idei şi
opţiuni ale unei persoane ori societăţi. Opinia defineşte persoana, grupul sau comunitatea.
A gândi înseamnă a gândi diferit. Prin forţa lucrurilor, opinia este echivalentă
cu diferenţa. Nu formulezi o opinie ca să spui acelaşi lucru spus, mai înainte,
de către altcineva. Extrem de instructive sunt în acest sens auto-poziţionările, deci