Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

204
Mass media şi societatea
deosebit de eficient prin distragerea publicului de la anumite probleme şi direcţionarea
atenţiei sale către altele. Funcţia de selecţie a anumitor subiecte, de impunere
a lor prin simpla repetare este cu atât mai eficientă cu cât poate fi obscurizată,
motivată prin preferinţe şi alegeri individuale, prin politica editorială a ziarului sau a
postului de televiziune, prin referiri la gusturile reale sau imaginate ale publicului.
În prezentarea ipotezei, se fac referiri la teoria mai veche cu privire la gatekeeper-i;
McCombs foloseşte chiar termenul de „rutină profesională gatekeeping“
(News Influence on Our Pictures of the World, p. 4). Dar gatekeeper-ii nu iau
decizii şi nu acţionează în vid, ci selecţia se face pe baza a două criterii: concepţiile
momentului cu privire la rolul pe care presa trebuie să-l joace într-o societate şi
cerinţa presantă de a atrage şi menţine audienţele. Sunt importante valorile şi credinţele
pe care le împărtăşesc reporterii, canalul de comunicare ca atare, procesul
de editare, în timpul căruia, din cauza constrângerilor de spaţiu, o relatare este mutată
pe una dintre ultimele pagini, chiar dacă editorul o consideră importantă. Există
şi situaţia contrară, când nu sunt ştiri suficiente pentru a face pagina şi un eveniment
primeşte o atenţie disproporţionată pentru a umple spaţiile goale. Ce anume
consideră audienţele că este interesant la un moment dat, constrângerile la care sunt
supuse instituţiile mediatice pentru a obţine profit, tipul de organizare a industriei
mediatice, toate influenţează selecţia şi ierarhia evenimentelor.
O particularitate a funcţiei de agenda-setting, care a transformat-o într-o ipoteză
de studiu deosebit de atrăgătoare, este dată de faptul că variabilele implicate în
acest proces sunt cuantificabile. În ceea ce priveşte ştirile ca atare, metoda de măsurare
este analiza de conţinut, iar credinţele membrilor audienţei cu privire la importanţa
percepută a evenimentelor pot fi măsurate prin metoda chestionarului.
10.6. Media creează agenda cetăţeanului;
reciproca se verifică doar parţial
Iniţial, ipoteza s-a referit doar la legătura dintre relatările media şi importanţa
percepută a evenimentelor. Apoi, ea s-a extins şi la alte două paliere: legătura
dintre ierarhia importanţei şi publicitatea electorală, precum şi la rolul pe care comunicarea
interpersonală îl are în formarea agendei cetăţenilor.
În timpul alegerilor, dintre teme s-au detaşat (în ciuda accentelor, inevitabil diferite,
între diferitele ziare şi posturi de televiziune): Vietnamul, consumul de
droguri de către tineri (deveneau vizibile primele semne ale revoluţiei sexuale din
America, ale marilor mişcări de revoltă care urmau să ia amploare în rândul
tinerilor), economia, relaţiile SUA cu URSS şi China (era perioada când China
făcea eforturi de a stabili legături cu Occidentul), problemele legate de mediul
înconjurător. Acestea reprezentau temele frecvent dezbătute în toate mijloacele de
comunicare în masă care acopereau oraşul Charlotte.