Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Oamenii se tem de izolare mai mult decât de eroare
termenul „stereotip“, al lui Lippmann, Luhmann vorbeşte de „formulele potrivite“
care pun în mişcare procesul de formare a opiniei. Atenţia acordată de audienţa
media are viaţă scurtă, iar persoanele şi temele sunt într-o competiţie acerbă pentru
a câştiga această atenţie. De aceea, media creează pseudocrize, pseudoevenimente
pentru a scoate din competiţie o temă sau alta. Temele se creează aşa cum se
creează un nou model de îmbrăcăminte; după ce modelul respectiv este cunoscut,
purtat de toată lumea, este considerat învechit, iar cei care încă îl poartă sunt
consideraţi demodaţi. „Formulele potrivite“ nu sunt folosite pentru a arăta în mod
clar ce este bun şi ce este rău (cum era cazul stereotipului lui Lippmann, pentru
care evaluările de natură morală erau simplificate, canalizate prin stereotipuri, simboluri,
ficţiuni cu o anumită încărcătură emoţională). Formulele au însă capacitatea
de a arăta ceea ce merită discutat, negociat. Pentru acest autor, opinia publică îşi
îndeplineşte funcţiile în momentul în care aduce o problemă în câmpul atenţiei
publice. Procesul de formare a opiniei publice reglementează în ce direcţie să se
îndrepte opinia publică şi pentru cât timp. Pentru perioade scurte de timp, atenţia
publică se îndreaptă către probleme care par presante şi, în aceste perioade de timp,
trebuie găsite soluţii la aceste probleme presante: după aceea, există fenomenul de
diminuare a atenţiei. În măsura în care suntem de acord că sistemul politic se
bazează pe opinia publică, se poate afirma că acesta este ghidat nu de reguli care
reglementează decizia, ci de reguli care reglementează atenţia (E. Noelle-Neumann,
op. cit., p. 152).
Luhmann nu are în vedere decât evenimente de scurtă durată şi nu dă foarte
mare atenţie proceselor care se desfăşoară de-a lungul unei perioade lungi de timp.
Meritul lui este că atrage atenţia asupra proceselor de structurare a atenţiei, de
selectare a problemelor şi temelor drept faze intermediare în procesul de formare a
opiniei publice. În plus, atrage atenţia asupra faptului că mass media preiau din ce
în ce mai hotărât prerogativele în ceea ce priveşte selectarea temelor de interes
(aproximativ la aceeaşi concluzie au ajuns şi cercetătorii americani preocupaţi de
puterea media de a stabili ordinea de priorităţi a momentului – agenda-setting).
Atunci când, în legătură cu o problemă presantă, media nu prezintă decât o singură
opinie, se ajunge la „moralitate publică“, adică la acele opinii pe care cineva este
obligat să le exprime dacă vrea să evite izolarea.
12.11. Mass media stabilesc ce este important şi legitim
Analiza propriu-zisă pe care o propune Neumann vizavi de mass media şi spirala
tăcerii are două aspecte. Pe de o parte, este vorba de privilegiul jurnaliştilor (al
instituţiilor mediatice în general) de a aduce o temă, un subiect, o persoană în
centrul atenţiei publice. Şi Lippmann atrăsese atenţia asupra felului în care media
inoculează stereotipuri prin repetiţie, cum acestea se interpun între oameni şi realitate,
constituind pseudorealitatea.
245