Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

158
Mass media şi societatea
exprimă ceea ce este ea, în fapt, în viaţa socială. Condiţiile de existenţă, poziţia socială,
apartenenţa la un grup sau la o clasă modelează o anumită psihologie comună
sau foarte apropiată, favorizează abordări înrudite, interpretări şi dezlegări asemănătoare.
Pe acest background existenţial comun sau asemănător apar opţiuni şi
orientări politice similare. Cum, sugestiv, observă autorii: „caracteristicile sociale
determină preferinţa politică“ (p. 27).
În al doilea rând, indicele de selectivitate la mesajele mijloacelor de comunicare,
ca şi la alte tipuri de mesaje, variază în funcţie de intensitatea predispoziţiei
politice. Dacă avem de-a face cu o predispoziţie puternică, în alţi termeni, cu o
convingere bine consolidată, selectivitatea este severă. Persoana sau persoanele
respective sunt foarte puţin „atinse“ de alte mesaje decât cele care corespund propriilor
convingeri. De aceea şi posibilitatea de schimbare este minimă. Asemenea
persoane ies din campanie cu convingerea cu care au intrat. Eventual cu o convingere
consolidată, în urma procesului de selecţie a mesajelor de care am amintit.
8.4. „Don’t know“ because „Don’t care“
Cercetarea întreprinsă în ţinutul Ohio a evidenţiat trei perioade în care votanţii
se decid pe cine să aleagă. O parte fac acest lucru înainte de începerea campaniei,
alţii în prima parte şi, în sfârşit, ceilalţi în ultima parte a campaniei. Ce anume determină
timpul când persoanele hotărăsc cu cine votează? Doi factori principali:
gradul de interes al persoanelor şi presiunile încrucişate la care sunt supuse. Ambii
factori ni se par importanţi. Ei capătă relevanţă şi pentru că ne ajută să ne reprezentăm
mai bine cine anume îşi schimbă opţiunile şi în ce proporţie pot fi influenţate
şi schimbate opiniile şi comportamentele într-o campanie.
Interesul manifestat faţă de campanie are un rol foarte important în comportamentul
alegătorului. Cu cât persoanele sunt mai interesate de alegeri, cu atât ele se
decid mai devreme cu cine vor vota. Aproximativ 2/3 dintre cei care prezintă mare
interes în legătură cu campania s-au decis înainte de luna mai, deci înainte de
începerea campaniei propriu-zise; în timp ce mai puţin de jumătate din cei care manifestau
interes scăzut au luat decizia în aceeaşi perioadă. Dacă focalizăm atenţia
asupra ultimei perioade a campaniei, lucrurile apar la fel de semnificative: numai o
optime din cei cu interes mare se decid în ultimele zile, în timp ce procentul este de
două ori mai mare în rândul celor cu interes scăzut. În grupul persoanelor care
manifestă un interes proeminent, se pot distinge cele „foarte preocupate“ de evoluţia,
de soarta candidatului preferat. De obicei, aceste persoane se hotărăsc printre
primele, deoarece vor ca propriul candidat să fie ales ori să învingă.
Interesul este important şi pentru a putea identifica gradul de expunere a subiecţilor
la campanie, mai ales la mesajele media. Cei interesaţi sunt mai curioşi,
caută să ştie, să afle, să cunoască puncte de vedere diferite. Ei sunt activi şi sunt conectaţi
la problemele de campanie. Dimpotrivă, persoanele neinteresate sunt apatice.