04.06.2013 Views

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

138<br />

7.9. Un program <strong>de</strong> cercetare a persuasiunii<br />

Mass media şi societatea<br />

Experienţa dobândită <strong>de</strong> Hovland în urma cercetărilor din timpul războiului îi<br />

conferă, în Statele Unite, statutul <strong>de</strong> personalitate <strong>de</strong> primă importanţă a psihologiei<br />

experimentale. După încheierea conflictului, Hovland se întoarce la <strong>Universitatea</strong><br />

Yale, un<strong>de</strong>, împreună cu unii dintre foştii colaboratori, lansează un nou program <strong>de</strong><br />

cercetare a persuasiunii. Cunoscut sub numele <strong>de</strong> Programul <strong>de</strong> cercetare al Universităţii<br />

Yale cu privire la comunicare şi schimbarea atitudinii, el s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />

timp <strong>de</strong> mai mulţi şi a cuprins peste 50 <strong>de</strong> experimente. Cercetarea <strong>de</strong> la <strong>Universitatea</strong><br />

Yale, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> cea efectuată în timpul războiului, prin excelenţă<br />

aplicată, era mai mult cercetare <strong>de</strong> bază, având scopul <strong>de</strong> a formula şi <strong>de</strong> a testa<br />

ipoteze teoretice cu privire la efectele comunicării, <strong>de</strong> a pune la punct o teorie<br />

sistematică a persuasiunii.<br />

Premisele teoretice şi primele rezultate ale cercetărilor au fost publicate în<br />

lucrarea Communication and Persuasion (1953). Cercetarea nu a avut ca obiectiv<br />

precis studierea comunicării <strong>de</strong> masă sau a campaniilor mediatice, ci s-a concentrat<br />

pe comunicarea interpersonală. Cu toate acestea, studiile merită menţionate în contextul<br />

unei lucrări <strong>de</strong>spre mass media şi societate, <strong>de</strong>oarece multe dintre regularităţile<br />

<strong>de</strong>scoperite, ceea ce autorii numeau „legile persuasiunii“, pot fi extinse la<br />

comunicarea <strong>de</strong> masă.<br />

Cercetările întreprinse <strong>de</strong> către Hovland şi echipa sa sunt importante pentru că<br />

propun o viziune coerentă <strong>de</strong>spre persuasiune şi regularităţile sale. Ceea ce a urmat<br />

în acest domeniu a trebuit să ţină cont <strong>de</strong> poziţia elaborată la timpul său <strong>de</strong> către<br />

echipa condusă <strong>de</strong> Hovland. De aceea, aceste studii au căpătat o semnificaţie clasică.<br />

Ele se cer apreciate prin valoarea în sine a cercetărilor şi, <strong>de</strong>opotrivă, prin ceea<br />

ce au pregătit, au favorizat, sau chiar prin reacţiile pe care le-au <strong>de</strong>terminat. În acest<br />

sens, Jean-Noël Kapferer avea dreptate să remarce faptul că studiile <strong>de</strong> pionierat conduse<br />

<strong>de</strong> Hovland s-au dovedit a fi „o rampă <strong>de</strong> lansare pentru viitoarele cercetări“.<br />

Evi<strong>de</strong>nt că între studiile întreprinse în timpul războiului şi cele din anii ’50 nu<br />

există o discontinuitate frapantă. Cum am spus, cercetările <strong>de</strong> la Yale sunt prepon<strong>de</strong>rent<br />

teoretice, dar ele reiau o parte dintre ipotezele şi chiar concluziile experimentelor<br />

efectuate în timpul războiului. De aceea, în ceea ce urmează vom înfăţişa<br />

unele dintre i<strong>de</strong>ile pe care studiile făcute în perioada Yale le-au impus ca noutate.<br />

7.10. Etape ale procesului <strong>de</strong> schimbare a opiniei şi atitudinii<br />

Opinie şi atitudine<br />

Hovland şi colaboratorii doreau să cuantifice impactul unui mesaj persuasiv<br />

prin evaluarea schimbărilor intervenite la nivelul opiniei şi al atitudinii. Prin opinie<br />

înţelegeau „interpretări, aşteptări, evaluări“, păreri cu privire la ceilalţi, previziuni<br />

ale evenimentelor viitoare, evaluări ale consecinţelor unei acţiuni. Atitudinea avea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!