Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Atotputernicia media
sau cu tirajele ziarelor şi a revistelor. Radioul constituia deja un important mijloc al
comunicării politice, Roosevelt fiind primul preşedinte american care exploatează
avantajele sale pentru a obţine sprijinul opiniei publice şi al Congresului american.
Creşterea numărului proprietarilor de aparate de radio în SUA (1922-1985)
Anul Familii (în mii) Număr mediu de aparate de radio
1922 25 687 0,02
1925 27 540 0,2
1930 29 905 0,4
1940 34 855 1,5
1945 37 503 1,5
1950 43 468 2,1
1955 47 888 2,5
1960 52 610 3,7
1970 62 875 5,1
1975 71 120 5, 6
1980 80 778 5, 5
1984 85 789 5, 5
Sursa: M. L. DeFleur, S. Ball-Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, p. 115
În al doilea rând, în societatea americană, starea de spirit care domnea după anii
de serioasă depresiune economică era una de nesiguranţă, teamă, vulnerabilitate.
De remarcat că, aşa cum arată şi datele cu privire la numărul de aparate deţinute de
americani, criza economică nu a afectat răspândirea şi frecventarea radioului: situaţie
care nu se repetă în cazul cinematografului, afectat de criză. Americanii ajunşi
la limita resurselor financiare erau în stare să înapoieze mobila pentru care plăteau
rată, să nu mai achite chiria proprietarului, dar nu renunţau la aparatul de radio.
Contextul internaţional premergător izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial
amplifică acest climat de incertitudine. De aceea, momentul de răspândire a
panicii printre ascultătorii americani a fost interpretat drept un fenomen atipic, dar
nu întâmplător.
Care sunt factorii care i-au conferit caracter unic acestui eveniment? Pe 30 octombrie
1938 (deci chiar înainte de Halloween), o mare parte a audienţei de 6 milioane
de ascultători ai postului de radio CBS asculta drama radiofonică reprezentând
o adaptare a romanului SF War of the Worlds, în care H. G. Wells descria o
invazie pe pământ a marţienilor. Adaptarea, în care rolul principal era interpretat de
Orson Welles, a fost considerată absolut plictisitoare; au existat chiar propuneri ca
programul să fie schimbat, dar nu s-a găsit nici o alternativă viabilă. În timpul introducerii,
care stabilea caracterul de pură ficţiune al programului radiofonic, cei mai
mulţi dintre ascultători urmăreau alt program, unde ascultau două staruri radiofonice
ale momentului. Exact în acea seară, programul lui Edgar Bergen, una dintre
personalităţile radioului american interbelic, a fost unul mai slab, cu un invitat
123