Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Mass media nu ne învaţă cum să gândim, ci la ce să ne gândim
care fixează importanţa problemei respective în realitatea propriu-zisă. Reflectarea
în presă a conflictului din Vietnam, a revoltelor din campusurile studenţeşti americane,
demonstraţiile din marile oraşe americane a atins punctul maxim cu un an sau
doi înainte ca evenimentele propriu-zise să ajungă la apogeu. De asemenea, Funkhouser
arată că există multiple mecanisme care influenţează atenţia acordată de
media unei probleme:
a) Faptul că au o logică aparte, centrată pe valori ca noutatea, senzaţionalul etc.
De pildă, chiar dacă evenimentele continuă, chiar dacă îşi menţin importanţa, media
pot să nu le considere „ştiri“; fie publică mai puţin despre ele, fie chiar nu le
mai reflectă.
b) Excesul de relatări ale unor evenimente ieşite din comun; în acest caz, poate
să existe un decalaj între semnificaţia evenimentului şi relatarea lui, în virtutea
faptului că este senzaţional.
c) Relatarea după criterii jurnalistice a unor situaţii care nu respectă în sine standardele
de actualitate, prin selectarea unor anumite detalii, a unor anumite cadre;
evenimentul apare, astfel, mult mai senzaţional decât în mod obişnuit; se poate
ajunge până la situaţii hilare, când cei care participă în mod direct la eveniment
sunt dezamăgiţi şi declară că ar fi fost mult mai palpitant dacă l-ar fi urmărit doar la
televizor.
d) Pseudoevenimentele, crearea de evenimente, respectând criteriile care conferă
valoare de ştire.
e) Prezentarea unor rezumate ale unor evenimente care, în mod normal, nu ar
reuşi să respecte criteriile jurnalistice (în W. J. Severin, James W. Tankard, Jr,
Communication Theories: Origins, Methods and Uses in the Mass Media, p. 223).
Media „dilată“ evenimentul pentru a-l impune atenţiei. Media „creează“ evenimentul
pentru a atrage atenţia asupra unor probleme pe care evenimentul respectiv
le simbolizează. În cazul în care sunt interesate – interesate din motive profesionale,
în acord cu propria logică –, media ridică un amănunt sau un lucru cvasiobişnuit
la rang de eveniment şi îl prezintă ca atare. Prin urmare, importanţa reală a
unui eveniment şi importanţa acordată de media, exprimată prin proeminenţa de
care se bucură el în diferite mijloace de comunicare în masă, sunt două lucruri
distincte. Am putea spune, obligatoriu distincte. Nimeni nu este vinovat pentru
aceasta. Media au logica lor, rigorile lor de funcţionare. Dacă este cineva „vinovat“,
atunci vina se cere plasată la nivelul factorilor de decizie politică, deoarece
aici nu există „mecanisme de reconfigurare“ a evenimentului în acord cu datele
reale, dar şi cu priorităţile care ar trebui să existe la acest nivel. Deci nu există nici
un fel de temei de a proiecta o anumită răspundere asupra media pentru că ordonează
cumva agenda omului politic (o influenţă în această privinţă există şi trebuie
să existe); în cazul în care avem de-a face cu o scriere a agendei omului politic de
către media înseamnă că, de fapt, nu avem de-a face cu un om politic în sensul plin
al termenului, care are sau ar trebui să aibă priorităţi şi strategii, ci cu un cetăţean
obişnuit ajuns printr-un concurs de împrejurări pe un scaun de conducere.
209