Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Schimbare de paradigmă în comunicarea de masă
iii) atenţia sporită pentru mesajele electorale îi face pe votanţi să selecteze informaţia,
iar selecţia se face pe baza predispoziţiilor latente;
iv) atenţia selectivă consolidează predispoziţiile şi măreşte gradul de selectivitate:
votul se cristalizează, ceea ce era latent devine manifest.
b) Consolidarea (engl. reinforcement)
Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi se hotărâseră deja la începutul campaniei
(în luna mai), atunci când a început cercetarea. Aceştia nu ştiau sigur cine va
primi învestitura din partea partidului, dar intenţionau să voteze pentru un partid
anume, indiferent de persoana desemnată. De aceea, managerii de campanie trebuie
doar să le ofere argumente pentru a-şi păstra opţiunea iniţială, motive pentru a
crede că au dreptate, că şi alte persoane au aceleaşi opţiuni. Dacă nu reuşesc acest
lucru, persoanele hotărâte se pot transforma în persoane ezitante, sau, mai mult, în
persoane care abandonează opţiunea iniţială. Deciziile luate încă de la începutul
campaniei se cristalizează/consolidează printr-o selecţie permanentă, partizană, a
mesajelor mass media.
c) Convertirea
Numai 8% dintre cei supuşi cercetării au manifestat un astfel de comportament.
Convertirea poate să aibă loc numai în rândul persoanelor al căror interes pentru
alegeri este mic şi care se află sub presiune încrucişată. Gradul de aderenţă la programul
unui partid sau al unui candidat este mic, nu au interese personale pentru a
susţine o idee sau o persoană, nu au legături strânse cu nici un partid şi se află
într-o bogată reţea de relaţii sociale. Numărul lor scade de-a lungul campaniei, pe
măsură ce au loc fenomenele de activare şi de consolidare, pe măsură ce creşte
interesul, iar contradicţiile interne cauzate de presiunea încrucişată sunt rezolvate.
Cei cu vederi partizane dădeau cea mai mare atenţie mesajelor propagandistice,
astfel încât, în termeni absoluţi, aceste mesaje au ajuns la persoanele cel mai puţin
probabil de a fi convertite. Totodată, cei care dădeau atenţie mesajelor din
campanie tindeau să le selecteze doar pe cele care erau în acord cu propriile vederi
partizane.
Prin urmare, concluzionează autorii, aproape în proporţie de 100%, votantul cu
mintea deschisă, care se gândeşte la binele ţării în ansamblu, care rămâne nehotărât
până la sfârşit, sau cel care trece de la un candidat la altul, convins fiind de raţionalitatea
argumentelor celui de-al doilea, „nu este decât o ficţiune a cărţilor de educaţie
civică, nu există decât în filme sau în mintea idealiştilor“ (p. 100).
8.7. Votul este în mod esenţial o experienţă de grup
Pe măsură ce se desfăşurau interviurile în cadrul cercetării din ţinutul Erie, devenea
din ce în ce mai evident că existau unele surse de influenţă, de presiune asupra
deciziei de vot care nu fuseseră prevăzute; ca atare, nu fuseseră luate în seamă în
161