Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Morfologia mijloacelor <strong>de</strong> comunicare 55<br />
între 1954 şi 1972. Evi<strong>de</strong>nt, nu putea fi vorba <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> o înnoire a aparatelor, <strong>de</strong> o<br />
achiziţionare în funcţie <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lele noi lansate pe piaţă.<br />
2.16. Noua regină a mijloacelor <strong>de</strong> comunicare<br />
Televiziunea a <strong>de</strong>butat ca un „apendice neînsemnat al radioului“. Începuturile<br />
sale au fost prelungite <strong>de</strong> cel <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
tehnic, televiziunea exista înaintea conflagraţiei mondiale. De pildă, la Londra, în<br />
1939, funcţionează 20.000 <strong>de</strong> receptoare şi se transmit 24 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong> programe pe<br />
săptămână. SUA erau mai puţin avansate: în momentul atacului <strong>de</strong> la Pearl<br />
Harbour funcţionau doar 5.000 <strong>de</strong> televizoare. Esenţial este că la începutul războiului<br />
televiziunea nu era suficient <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltată din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic pentru a<br />
servi beligeranţelor. De aceea, lucrurile au fost „îngheţate“ timp <strong>de</strong> câţiva ani. Cum<br />
am arătat, prioritate absolută a căpătat în această perioadă radioul, ca mijloc principal<br />
<strong>de</strong> comunicare.<br />
A<strong>de</strong>văratul start al televiziunii a avut loc după încheierea războiului şi s-a produs<br />
sub semnul superiorităţii americane. Poate şi pentru că această ţară a fost mai<br />
puţin afectată <strong>de</strong> război. Poate şi pentru că SUA începuseră să-şi afirme o superioritate<br />
tehnologică <strong>de</strong> nimeni contestată. Este semnificativă evoluţia rapidă a<br />
televiziunii ca mijloc <strong>de</strong> informare în SUA: în 1947 existau 30.000 <strong>de</strong> aparate, în<br />
1950, 4 milioane, în 1952, 15 milioane, iar în 1961, 35 milioane. Deci, practic, fiecare<br />
cămin dispunea <strong>de</strong> un aparat.<br />
În Marea Britanie, evoluţia este ceva mai lentă. În 1946, BBC îşi reia emisiunile,<br />
iar numărul aparatelor achiziţionate plasează ţara pe locul al doilea, după<br />
SUA: 45.000 în 1948, 250.000 în 1949, 1,5 milioane în 1952, 7 milioane în 1957 şi<br />
11,8 milioane în 1962 (Jean-Nöel Jeanneney, O istorie a mijloacelor <strong>de</strong> comunicare,<br />
p. 290).<br />
De menţionat un moment <strong>de</strong> referinţă în istoria televiziunii: în 1952 funeraliile<br />
regelui George VI şi mai ales încoronarea fiicei sale, Elisabeta II, sunt transmise<br />
direct. Este prima dată în istoria engleză când audienţa televiziunii o <strong>de</strong>păşeşte pe<br />
cea a radioului.<br />
Franţa acuză o marcată rămânere în urmă în acest domeniu: în 1958, când<br />
Marea Britanie numără cam 10 milioane <strong>de</strong> aparate <strong>de</strong> televiziune, Franţa <strong>de</strong>ţine un<br />
număr <strong>de</strong> 10 ori mai mic <strong>de</strong> receptoare, în condiţiile unei populaţii egale. Putem <strong>de</strong><br />
aceea să afirmăm că, dacă în SUA televiziunea se afirma în anii ’50 ca principal<br />
mijloc <strong>de</strong> comunicare, în Europa acest lucru intervine cu 10 ani mai târziu. Semnificative<br />
în această privinţă sunt următoarele statistici: la sfârşitul anilor ’50 existau<br />
în Franţa 1 milion <strong>de</strong> televizoare, iar la sfârşitul anilor ’60 10 milioane.<br />
Nu vom insista asupra televiziunii şi impactului său social. Asupra acestei probleme<br />
vom reveni pe parcursul lucrării, atunci când vom analiza diverse teorii privind<br />
influenţa mass media contemporane. Acum vom mai stărui asupra unui singur<br />
aspect: <strong>de</strong>calajul dintre SUA şi Europa în acest domeniu.