04.06.2013 Views

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Morfologia mijloacelor <strong>de</strong> comunicare 55<br />

între 1954 şi 1972. Evi<strong>de</strong>nt, nu putea fi vorba <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> o înnoire a aparatelor, <strong>de</strong> o<br />

achiziţionare în funcţie <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lele noi lansate pe piaţă.<br />

2.16. Noua regină a mijloacelor <strong>de</strong> comunicare<br />

Televiziunea a <strong>de</strong>butat ca un „apendice neînsemnat al radioului“. Începuturile<br />

sale au fost prelungite <strong>de</strong> cel <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />

tehnic, televiziunea exista înaintea conflagraţiei mondiale. De pildă, la Londra, în<br />

1939, funcţionează 20.000 <strong>de</strong> receptoare şi se transmit 24 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong> programe pe<br />

săptămână. SUA erau mai puţin avansate: în momentul atacului <strong>de</strong> la Pearl<br />

Harbour funcţionau doar 5.000 <strong>de</strong> televizoare. Esenţial este că la începutul războiului<br />

televiziunea nu era suficient <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltată din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic pentru a<br />

servi beligeranţelor. De aceea, lucrurile au fost „îngheţate“ timp <strong>de</strong> câţiva ani. Cum<br />

am arătat, prioritate absolută a căpătat în această perioadă radioul, ca mijloc principal<br />

<strong>de</strong> comunicare.<br />

A<strong>de</strong>văratul start al televiziunii a avut loc după încheierea războiului şi s-a produs<br />

sub semnul superiorităţii americane. Poate şi pentru că această ţară a fost mai<br />

puţin afectată <strong>de</strong> război. Poate şi pentru că SUA începuseră să-şi afirme o superioritate<br />

tehnologică <strong>de</strong> nimeni contestată. Este semnificativă evoluţia rapidă a<br />

televiziunii ca mijloc <strong>de</strong> informare în SUA: în 1947 existau 30.000 <strong>de</strong> aparate, în<br />

1950, 4 milioane, în 1952, 15 milioane, iar în 1961, 35 milioane. Deci, practic, fiecare<br />

cămin dispunea <strong>de</strong> un aparat.<br />

În Marea Britanie, evoluţia este ceva mai lentă. În 1946, BBC îşi reia emisiunile,<br />

iar numărul aparatelor achiziţionate plasează ţara pe locul al doilea, după<br />

SUA: 45.000 în 1948, 250.000 în 1949, 1,5 milioane în 1952, 7 milioane în 1957 şi<br />

11,8 milioane în 1962 (Jean-Nöel Jeanneney, O istorie a mijloacelor <strong>de</strong> comunicare,<br />

p. 290).<br />

De menţionat un moment <strong>de</strong> referinţă în istoria televiziunii: în 1952 funeraliile<br />

regelui George VI şi mai ales încoronarea fiicei sale, Elisabeta II, sunt transmise<br />

direct. Este prima dată în istoria engleză când audienţa televiziunii o <strong>de</strong>păşeşte pe<br />

cea a radioului.<br />

Franţa acuză o marcată rămânere în urmă în acest domeniu: în 1958, când<br />

Marea Britanie numără cam 10 milioane <strong>de</strong> aparate <strong>de</strong> televiziune, Franţa <strong>de</strong>ţine un<br />

număr <strong>de</strong> 10 ori mai mic <strong>de</strong> receptoare, în condiţiile unei populaţii egale. Putem <strong>de</strong><br />

aceea să afirmăm că, dacă în SUA televiziunea se afirma în anii ’50 ca principal<br />

mijloc <strong>de</strong> comunicare, în Europa acest lucru intervine cu 10 ani mai târziu. Semnificative<br />

în această privinţă sunt următoarele statistici: la sfârşitul anilor ’50 existau<br />

în Franţa 1 milion <strong>de</strong> televizoare, iar la sfârşitul anilor ’60 10 milioane.<br />

Nu vom insista asupra televiziunii şi impactului său social. Asupra acestei probleme<br />

vom reveni pe parcursul lucrării, atunci când vom analiza diverse teorii privind<br />

influenţa mass media contemporane. Acum vom mai stărui asupra unui singur<br />

aspect: <strong>de</strong>calajul dintre SUA şi Europa în acest domeniu.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!