Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

108
Mass media şi societatea
interne, care surprind anumite reguli ale dialogului, ale demersului de persuasiune
propriu-zisă.
Care ar fi, în viziunea autorului francez, caracteristicile externe ale propagandei?
a) Un obiectiv predilect: individul însingurat în masă
Orice activitate modernă se adresează individului şi maselor în acelaşi timp. Individul
ca atare, desprins de masă, nu este de nici un interes pentru propagandă: el
opune prea mare rezistenţă acţiunii externe (p. 6). Pe de o parte, a câştiga oamenii
de partea unei idei, unul câte unul, cere timp şi se dovedeşte un act extrem de costisitor.
Pe de alta, a modela convingerile unui individ izolat este foarte dificil.
A concentra propaganda la nivelul masei iarăşi nu este potrivit, pentru că, în
acest caz, înseamnă că se are în vedere o masă având un suflet, reacţii şi sentimente
în întregime diferite de cele ale indivizilor. Propaganda modernă are drept obiectiv
indivizi: dar indivizii încadraţi în masă, în calitatea lor de participanţi la această
masă şi, în acelaşi timp, mulţimile, dar o mulţime compusă din indivizi, nu o
entitate desprinsă de aceştia. Cum poate fi înţeles acest lucru? Individul nu trebuie
considerat în această perspectivă doar în ceea ce are el strict particular şi îl deosebeşte
de ceilalţi, ci mai ales în ceea ce are comun cu apropiaţii săi, în termeni de
motivaţie, sentimente, interese. În acest sens, individul este văzut ca medie, şi nu ca
unicitate. Pornind de aici, Ellul consideră că „acţiunea bazată pe ceea ce este comun
va fi eficientă“ (Propaganda, p. 7).
În acelaşi timp, individul trebuie avut în vedere ca parte a masei, inclus în ea,
chiar dacă nu este profund integrat în cadrul ei. În această calitate, de parte a masei,
el este mai uşor influenţat. El este cuprins în procesul de difuzare a emoţiilor trăite
de o masă; în acelaşi timp, asupra lui se exercită presiunile masei respective. Stările
pe care le trăieşte masa – emoţionale, de impulsivitate, de exces – sunt întotdeauna
de mare folos pentru propagandă.
Este foarte important ca individul să nu fie considerat singur în cadrul masei şi
din următorul motiv. Să luăm exemplul ascultătorului de radio. Este adevărat, spune
Ellul, că asculţi emisiunea de radio singur. Dar, în acelaşi timp, ascultătorul face
parte din masa de ascultători radio cu care se simte legat, indiferent dacă realizează
sau nu acest lucru. Individul cuprins într-o masă îşi dezvoltă o mentalitate de masă
şi din acest punct de vedere el trebuie să fie obiectul predilect al propagandei.
Care ar fi modalitatea cea mai potrivită de a ridica performanţa actului de
persuasiune (propagandă)? Când individul se simte însingurat, dar în cadrul unei
mase căreia îi aparţine. „Cel mai favorabil moment de a atrage un om şi de a-l
influenţa este acela când este singur în cadrul masei: în acest moment propaganda
poate fi cea mai eficientă“ (p. 9).
Grupul manifestă rezistenţă în faţa actului de persuasiune. Când este puternic şi
are coeziune internă, grupul oferă chiar un tip de protecţie membrilor săi. Pentru
propagandă, cel puţin în sensul în care o defineşte Ellul, grupul reprezintă un obstacol,
pentru că menţine un control asupra indivizilor, îi împiedică să se integreze
societăţii tehnologice. De aceea, fragmentarea sau dezagregarea lui reprezintă un