Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

164
Mass media şi societatea
informaţiile direct de la mijloacele specializate în acest domeniu. Cercetarea asupra
campaniei prezidenţiale americane din 1940 a relevat un alt traseu de circulaţie a
informaţiei, complet neglijat până atunci; ea a arătat că, în general, liderii de opinie
acordă mare atenţie mass media, că sunt multe cazurile când „ideile curg de la
radio şi din presa scrisă către liderii de opinie şi apoi către segmentele mai puţin
active ale populaţiei“ (p. 151). Cei mai mulţi membri ai grupului primesc informaţia
din discuţiile şi contactele pe care le au cu liderii de opinie ai grupului. Deci
traseul informaţiei se compune din două etape principale: de la mijloacele de comunicare
la liderii de opinie şi de la aceştia la membrii grupului mai puţin interesaţi
de problemele publice. Aşa a apărut teoria celor doi paşi ai fluxului de
informaţii ∗ , care va marca noua paradigmă în studiul comunicării de masă.
În acelaşi timp, existenţa liderului nu suspendă relaţia dintre mijloacele de
informare şi membrii grupului, care este independentă şi funcţionează indiferent de
existenţa şi performanţa liderului. S-ar putea chiar spune că acest canal constituie
un gen de instrument de control al activităţii liderului. Primind informaţia de la
sursă, persoana îşi poate forma propria opinie şi are şanse mai mari de a evalua mai
avizat activitatea liderilor de grup.
Cu toate acestea, prezenţa liderilor de opinie nu este indispensabilă, nu reprezintă
decât unul dintre multiplele mecanisme prin care se formează atitudinile grupului.
Situaţiile sociale, cum este, spre exemplu, o campanie electorală, „pretind în
permanenţă acţiuni şi opinii, iar membrii grupului sunt capabili să acţioneze şi să
formuleze opinii chiar dacă nu există o persoană de sine stătătoare care să ghideze
grupul în această direcţie“ (Prefaţă).
Cu aceasta trecem la cel de-al doilea mecanism, numit de autori „apariţia“ sau
„cristalizarea“ opiniei. În cadrul grupului, putem întâlni opinii bine articulate, dar şi
sentimente vagi împărtăşite la nivelul membrilor. Viaţa de grup este mai întâi de
toate un sistem de interacţiuni reciproce. O dinamică extraordinară de contacte,
conexiuni, discuţii, conflicte, interpretări etc. Viaţa internă a grupului joacă rolul pe
care o campanie îl joacă pentru opiniile existente: pe cele puternice le consolidează,
pe cele mai slabe, pe cele vagi şi rarefiate caută să le transforme în opinii aflate în
acord cu valorile grupului respectiv. „Când atitudinile există deja, interacţiunile individuale
le vor consolida; când nu avem atitudini, ci doar sentimente vagi, interacţiunile
reciproce vor cristaliza aceste sentimente în opinii definitive“ (p. XXIV).
8.9. „Oamenii sunt puşi în mişcare tot de oameni“
La o primă vedere, pare că media au o rază de acţiune, o sferă de cuprindere mult
mai largi decât discuţiile, contactele, mai exact influenţele personale. Este mai greu
să ne reprezentăm cum stăteau lucrurile în 1940. Cert este că astăzi trăim cu această
∗ Engl. the two-step flow of information.