Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

160
Mass media şi societatea
bine, viaţa. „Persoana sau partidul care conving votantul ezitant că alegerile care
vin sunt importante pentru el ca persoană – în termenii a ceea ce vrea el în mod
concret – vor avea votul său“ (p. 61).
Semnificative sunt şi situaţiile în care interesul puternic şi presiunile încrucişate
acţionează cu aproximativ aceeaşi intensitate, dar în direcţii opuse. Cum se pot
întâlni cazuri în care interesul scăzut ar fi un factor nefavorabil pentru decizia de
vot, iar lipsa presiunilor încrucişate ar încuraja tocmai o asemenea decizie. Îndeobşte,
în asemenea situaţii, un factor îl anulează pe celălalt.
Mai frecvente sunt situaţiile în care un factor îl depăşeşte în intensitate pe celălalt
şi înclină balanţa de partea sa. De pildă, un interes puternic contracarează impulsul
spre amânarea deciziei exercitat de presiunile încrucişate. Când interesul este slab,
iar votantul se află sub o presiune încrucişată de o intensitate considerabilă este favorizată,
cel mai adesea, neprezentarea la vot. Deci persoanele care nu se prezintă la
vot provin cu deosebire din acest perimetru, în care interesul redus se cuplează cu o
presiune încrucişată de o intensitate puternică, acţionând cu forţe aproximativ egale
dar din direcţii opuse.
Persoanele aflate sub diverse presiuni reprezintă segmentul de cel mai mare
interes într-o companie de convingere, deoarece sunt în aşteptarea unui eveniment
care să le ajute să-şi clarifice contradicţiile interne. Deci, principalul public căruia
ar trebui să i se adreseze managerii de campanie sunt cei cu interes scăzut pentru
politică şi cei aflaţi sub presiune încrucişată.
8.6. Votantul nehotărât până în ultima zi, o pură ficţiune
Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării a fost acela că a identificat
trei categorii de efecte pe care campania electorală le poate avea asupra cetăţenilor.
Influenţa pe care mesajul persuasiv transmis prin mass media o are asupra cetăţeanului
poate fi: activare (14%), consolidare (53%), convertire (8%). Procentele rămase
au fost distribuite astfel: convertire parţială – 6%, reconvertire – 3% (p. 103).
a) Activarea
Comunicarea politică activează predispoziţii latente de a vota într-o anumită direcţie,
predispoziţii formate ca urmare a apartenenţei la o anumită categorie socială.
În acest caz, decizia finală este în concordanţă cu IPP-ul (indexul predispoziţiilor
politice). Oamenii dau atenţie şi selectează acele mesaje care sunt în concordanţă
cu părerile lor anterioare, lucru valabil atât pentru comunicarea formală, prin canalele
oficiale, cât şi pentru comunicarea informală, în familie sau între prieteni. Sub
impactul mesajelor persuasive, individul devine conştient de o opţiune latentă.
Activarea predispoziţiilor urmează mai multe etape (pp. 75-76):
i) propaganda stârneşte interesul pentru fenomenul electoral;
ii) interesul crescut determină atenţie sporită pentru mesajele electorale;