Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Descoperirea publicului care ju<strong>de</strong>că, selectează şi negociază<br />
media şi impactul lor asupra individului şi societăţii. O dată cu diversificarea cercetărilor<br />
în domeniu, se realizează o a<strong>de</strong>vărată tranziţie <strong>de</strong> la accentul asupra nevoilor<br />
articulate la nivel individual la accentul asupra trebuinţelor sociale.<br />
Într-un studiu din 1972, Denis McQuail, Jay Blumler, J. Brown vor sintetiza în<br />
felul următor elementele componente ale mo<strong>de</strong>lului „utilizări şi recompense“: „o<br />
persoană din cadrul audienţei ocupă temporar (s. n.) o anumită poziţie în raport cu<br />
ceea ce urmăreşte, poziţie <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> un mare număr <strong>de</strong> factori: personalitate,<br />
mediu social, experienţă anterioară, contacte sociale imediate, conţinutul propriu-zis<br />
al mesajului. Acea persoană are anumite aşteptări şi reacţionează potrivit acestora,<br />
iar din utilizarea media obţine satisfacţii afective, cognitive şi instrumentale“ (în<br />
Leo W. Jeffres, Mass Media Processes and Effects, p. 144).<br />
Autorii au reunit recompensele, satisfacţiile, utilizările într-un inventar care sugerează<br />
o mare regularitate şi previzibilitate a comportamentului mediatic. Principalele<br />
elemente ale acestei tipologii sunt:<br />
1. Informarea (individul caută informaţii <strong>de</strong>spre evenimentele relevante din imediata<br />
vecinătate, din societate şi din lume, sfaturi în probleme practice sau în ceea<br />
ce priveşte opinia şi <strong>de</strong>ciziile, îşi satisface curiozitatea şi interesul general, învaţă şi<br />
se autoeducă, dobân<strong>de</strong>şte sentimentul <strong>de</strong> siguranţă prin intermediul cunoaşterii).<br />
2. I<strong>de</strong>ntitatea personală: prin frecventarea media, individul găseşte o confirmare<br />
a valorilor personale, mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> comportament, se poate i<strong>de</strong>ntifica cu persoanele<br />
apreciate <strong>de</strong> mass media, se cunoaşte mai bine pe sine).<br />
3. Integrarea şi interacţiunea socială: individul capătă înţelegerea mediului în<br />
care trăiesc ceilalţi, dobân<strong>de</strong>şte capacitatea <strong>de</strong> a se i<strong>de</strong>ntifica cu ceilalţi şi sentimentul<br />
<strong>de</strong> apartenenţă, are o bază comună pentru conversaţie şi interacţiune socială, îşi<br />
construieşte surogate pentru relaţiile sociale autentice, capătă sprijin cu privire la<br />
în<strong>de</strong>plinirea rolurilor sociale şi îşi sporeşte posibilităţile <strong>de</strong> a stabili conexiuni cu<br />
familia, prietenii, societatea.<br />
4. Divertismentul: individul poate să eva<strong>de</strong>ze sau să îşi în<strong>de</strong>părteze atenţia <strong>de</strong> la<br />
probleme, se relaxează, trăieşte experienţe <strong>de</strong> natură estetică, petrece în mod diferit<br />
timpul liber şi este stimulat sexual (în D. McQuail, Mass Communication Theory,<br />
p. 73).<br />
9.8. Mo<strong>de</strong>lul circular al media<br />
Un alt studiu celebru inspirat <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul „utilizări şi recompense“ a fost efectuat,<br />
în 1973, pe un eşantion al populaţiei israeliene, <strong>de</strong> către Elihu Katz, Michael<br />
Gurevitch şi Herbert Hass. Autorilor acestui studiu le aparţine o prezentare sintetică<br />
a abordării „utilizări şi recompense“; aceasta studiază<br />
1) „originile sociale şi psihologice ale<br />
2) nevoilor care creează<br />
3) aşteptări faţă <strong>de</strong><br />
187