Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

122
Mass media şi societatea
Primele rezultate au dat credit ideii că filmele au o influenţă directă şi imediată
asupra copiilor, dar, pe măsură ce s-au acumulat mai multe rezultate, această idee a
fost tot mai greu de susţinut.
Unele dintre rezultate, dacă sunt interpretate contextual, îşi păstrează valabilitatea.
În momentul efectuării acestor cercetări, este posibil ca filmul, un mijloc de
comunicare în masă care căpătase peste noapte o audienţă impresionantă, să fi avut
efecte puternice, vizibile asupra spectatorilor americani. În sfârşit, Studiile Fondului
Payne sunt de reţinut pentru efortul de pionierat în cercetarea riguroasă a comunicării
de masă.
6.5. „Invazia de pe Marte“ – panica se răspândeşte în America
Deja studiile Fondului Payne, dacă nu ţinem cont de varianta lor de popularizare,
nu mai erau atât de apocaliptice vizavi de influenţa nelimitată a media. O
contrazicere chiar mai categorică a unora dintre postulatele teoriei „glonţului
magic“ va interveni o dată cu cercetările unui moment atipic din viaţa audienţei
radio americane, cel reprezentat de difuzarea emisiunii Războiul lumilor. Cercetările
iniţiate după acest eveniment au urmărit să identifice condiţiile psihologice şi
contextul general care au permis răspândirea rapidă a panicii; cercetarea a căutat să
precizeze câţi oameni au ascultat programul şi câţi dintre ei au intrat în panică, de
ce tocmai acest program radiofonic a provocat panică, în timp ce existaseră şi alte
programe care, potenţial vorbind, ar fi putut să aibă cel puţin acelaşi efect, de ce
unii ascultători au fost înspăimântaţi, iar alţii nu.
Evenimentul radiofonic care a provocat prima analiză a comportamentului de
panică indus de un mijloc de comunicare în masă este, poate, unul dintre cele mai
remarcabile evenimente mediatice ale tuturor timpurilor. Este, aşa cum am afirmat,
un caz atipic, dar el relevă şi anumite trăsături tipice ale audienţei radio din America
interbelică şi, în general, trăsături ale societăţii americane din acea vreme.
După cum afirmă chiar Hadley Cantril, în ciuda condiţiilor unice care au dus la
răspândirea panicii, cercetarea a urmărit să surprindă „anumite regularităţi, o
structură care, din punct de vedere psihologic, poate fi considerată prototipul oricărei
situaţii de panică“ (H. Cantril, „The Invasion from Mars“, în W. Schramm,
The Process and Effects of Mass Communication, pp. 411-424).
În producerea acestui eveniment unic se întâlnesc două caracteristici ale momentului.
Este vorba, mai întâi, de extinderea şi popularitatea radioului: faptul că
panica a fost creată în urma unei emisiuni radiofonice nu a fost întâmplător.
Rapiditatea cu care a fost adoptat radioul este impresionantă şi va fi întrecută doar
de ritmul în care societatea americană va deveni, după cel de-al Doilea Război
Mondial, o societate a televiziunii. Numărul de aparate de radio deţinute de americani
se dubla la fiecare 5 ani (vezi tabelul de mai jos). În felul acesta, radioul bătuse
orice record, în comparaţie cu numărul deţinătorilor de telefoane, de automobile,