04.06.2013 Views

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Oamenii se tem <strong>de</strong> izolare mai mult <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> eroare<br />

cărţii, opinia publică protejează societatea la fel cum pielea protejează întregul corp.<br />

Deci opinia publică este un gen <strong>de</strong> organ sensibil al corpului social (un organ<br />

cvasistatistic), un „al şaselea simţ“, iar cei care suferă ca urmare a opiniei publice<br />

suferă din cauza sensibilităţii învelişului lor social. Rousseau, cel care este creditat cu<br />

introducerea termenului <strong>de</strong> opinie publică în limbajul mo<strong>de</strong>rn, se referea la acelaşi<br />

lucru atunci când spunea că opinia publică este duşmanul individului şi protectorul<br />

societăţii. Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al societăţii, opinia publică este o binecuvântare, <strong>de</strong>oarece<br />

creează coeziune socială. Dar este o forţă conservatoare, o sursă <strong>de</strong> presiune,<br />

în măsura în care îi face pe indivizi să se conformeze regulilor şi tradiţiilor.<br />

Teoria „spirala tăcerii“ poate fi sintetizată astfel:<br />

a) Opinia publică se formează pe baza observării şi evaluării <strong>de</strong> către indivizi a<br />

mediului social, a modului în care se grupează opiniile în opinie majoritară şi<br />

opinie minoritară; oamenii sunt înzestraţi cu abilitatea specială <strong>de</strong> a percepe climatul<br />

opiniei, <strong>de</strong> a simţi care opinie <strong>de</strong>vine majoritară şi care minoritară; opinia<br />

majoritară şi opinia minoritară nu sunt realităţi statistice, ci simbolice;<br />

b) reacţiile la climatul opiniei mo<strong>de</strong>lează comportamentul, duc fie la o mai mare<br />

încre<strong>de</strong>re în a vorbi şi a te exprima public, fie, dimpotrivă, la tăcere;<br />

c) oamenii care împărtăşesc punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re dominant (prezentat şi susţinut<br />

<strong>de</strong> mass media) vorbesc <strong>de</strong>spre el, îl susţin public, în timp ce alţii, care au o opinie<br />

diferită, păstrează tăcerea <strong>de</strong> teama <strong>de</strong> a nu <strong>de</strong>veni „nepopulari“, <strong>de</strong> a nu fi izolaţi,<br />

sancţionaţi în mod public. Mass media (în special televiziunea) accelerează formarea<br />

spiralei tăcerii, dar, pentru a înţelege rolul media în acest proces, este necesar<br />

să înţelegem „extraordinara sensibilitate a oamenilor faţă <strong>de</strong> standar<strong>de</strong>le mereu<br />

schimbătoare cu privire la ceea ce societatea consi<strong>de</strong>ră acceptabil“ (E. Griffin, A<br />

First Look at Communication Theory).<br />

Sursa: D. McQuail, S. Windahl, Mo<strong>de</strong>le ale comunicării, p. 102<br />

Autoarea subliniază că spirala tăcerii nu îşi propune pur şi simplu înlocuirea<br />

teoriilor tradiţionale cu privire la efectele mass media asupra opiniei publice.<br />

233

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!