Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Oamenii se tem <strong>de</strong> izolare mai mult <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> eroare<br />
cărţii, opinia publică protejează societatea la fel cum pielea protejează întregul corp.<br />
Deci opinia publică este un gen <strong>de</strong> organ sensibil al corpului social (un organ<br />
cvasistatistic), un „al şaselea simţ“, iar cei care suferă ca urmare a opiniei publice<br />
suferă din cauza sensibilităţii învelişului lor social. Rousseau, cel care este creditat cu<br />
introducerea termenului <strong>de</strong> opinie publică în limbajul mo<strong>de</strong>rn, se referea la acelaşi<br />
lucru atunci când spunea că opinia publică este duşmanul individului şi protectorul<br />
societăţii. Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al societăţii, opinia publică este o binecuvântare, <strong>de</strong>oarece<br />
creează coeziune socială. Dar este o forţă conservatoare, o sursă <strong>de</strong> presiune,<br />
în măsura în care îi face pe indivizi să se conformeze regulilor şi tradiţiilor.<br />
Teoria „spirala tăcerii“ poate fi sintetizată astfel:<br />
a) Opinia publică se formează pe baza observării şi evaluării <strong>de</strong> către indivizi a<br />
mediului social, a modului în care se grupează opiniile în opinie majoritară şi<br />
opinie minoritară; oamenii sunt înzestraţi cu abilitatea specială <strong>de</strong> a percepe climatul<br />
opiniei, <strong>de</strong> a simţi care opinie <strong>de</strong>vine majoritară şi care minoritară; opinia<br />
majoritară şi opinia minoritară nu sunt realităţi statistice, ci simbolice;<br />
b) reacţiile la climatul opiniei mo<strong>de</strong>lează comportamentul, duc fie la o mai mare<br />
încre<strong>de</strong>re în a vorbi şi a te exprima public, fie, dimpotrivă, la tăcere;<br />
c) oamenii care împărtăşesc punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re dominant (prezentat şi susţinut<br />
<strong>de</strong> mass media) vorbesc <strong>de</strong>spre el, îl susţin public, în timp ce alţii, care au o opinie<br />
diferită, păstrează tăcerea <strong>de</strong> teama <strong>de</strong> a nu <strong>de</strong>veni „nepopulari“, <strong>de</strong> a nu fi izolaţi,<br />
sancţionaţi în mod public. Mass media (în special televiziunea) accelerează formarea<br />
spiralei tăcerii, dar, pentru a înţelege rolul media în acest proces, este necesar<br />
să înţelegem „extraordinara sensibilitate a oamenilor faţă <strong>de</strong> standar<strong>de</strong>le mereu<br />
schimbătoare cu privire la ceea ce societatea consi<strong>de</strong>ră acceptabil“ (E. Griffin, A<br />
First Look at Communication Theory).<br />
Sursa: D. McQuail, S. Windahl, Mo<strong>de</strong>le ale comunicării, p. 102<br />
Autoarea subliniază că spirala tăcerii nu îşi propune pur şi simplu înlocuirea<br />
teoriilor tradiţionale cu privire la efectele mass media asupra opiniei publice.<br />
233